» In situl de la Cheia, arheologii au descoperit o vila rustica din timpul imparatului Constantin cel Mare si dovezi ca stapanul asezarii era crestin.
» Din aceeasi epoca romana tarzie dateaza si cetatea de la Ulmetum, fortificatie distrusa de huni si parasita de locuitori in secolul VI.
Specialistii muzeului National de Istorie si Arheologie Constanta desfasoara in acest an activitati de cercetare pe doua dintre santierele mai putin cunoscute ale Dobrogei. Este vorba despre siturile de la Ulmetum Pantelimon si de la Cheia – Casian, unde s-au descoperit vestigii antice extrem de interesante. La Cheia, primele dovezi ale existentei unei asezari romane au aparut in 2000, anul deschiderii oficiale a activitatii de cercetare. Dupa 2003 nu s-a mai sapat deloc pentru ca nu existau fonduri necesare dar de curand activitatea a fost reluata. In ciuda obstacolelor de ordin financiar, specialistii au reusit sa dezlege toate misterele legate de acest sit si sa reconstruiasca schematic, scurta existenta a acestei asezari. Coordonatorul lucrarilor de la Cheia, profesor Constantin Bajenaru ne-a declarat ca este vorba despre o vila rustica, o ferma cu pasuni aferente, care dateaza din perioada romana tarzie. In aceasta perioada sunt efectuate sapaturi de salvare a vestigiilor, dupa care se va trece la o activitate sistematizata, de sapaturi sustinute. Arheologii au stabilit ca vila rustica se intindea pe o suprafata de 2000 metri patrati si a fost construita undeva in jurul anului 320, chiar in timpul domniei imparatului roman Constantin I cel Mare (306 – 337). Vila rustica de la Cheia apartinea unui roman cu o stare materiala foarte buna, in incaperile vilei fiind descoperite numeroase obiecte de ceramica si amfore care atestau bunastarea familiei respective. S-au descoperit foarte multe vase intregi, obiecte din fier si alte metale (mai putin pretioase) si chiar o talanga folosita pentru animale. Este evident faptul ca stapanul era crestin, in edificiu fiind descoperite mai multe opaite in forma de cruce. In acea perioada, crestinii nu se mai temeau de represalii din partea Imperiului, din moment ce insusi imparatul Constantin se convertise la noua religie inca din 312. De altfel, in 313, a fost emis Edictul de la Mediolanum (Milano), prin care crestinisumul era recunoscut ca religie de stat. Asezarea intemeiata in jurul vilei de la Cheia era formata din colonisti romani, probabil urmasi ai celor ramasi in zona dupa razboaiele dacice (101-102, 105-106 d.H.) si din geti romanizati. Vila de la Cheia se afla pe un drum foarte circulat in acea perioada care facea legatura intre mai multe mari cetati ale provinciei. Potrivit profesorului Bajenaru, existenta asezarii romane de la Cheia a luat sfarsit in jurul anului 378. Probabil a fost distrusa de atacurile gotice din acea perioada, dar ipoteza nu este foarte sigura din moment ce nu au fost descoperite straturi de arsura. Mult mai sigura pare totusi ipoteza ca dupa moartea stapanului, asezarea sa fi fost parasita de restul locuitorilor, sub imperiul amenintarilor venite din partea migratorilor goti. Asezarea de la Cheia aduna laoltata probabil cateva sute de suflete si desi nu era de nivelul vilelor din secolul II (foarte mari si extrem de bogate), reprezenta totusi una din locatiile importante din zona. Este asadar o asezare cu caracter pastoral, derulata intr-un singur moment (un singur nivel de locuire), pe o perioada de aproximativ 50-60 de ani.
Cercetari reluate
Cel mai nou santier arheologic din judetul nostru nu este insa cel de la Cheia, ci acela de la Ulmetum Pantelimon. Ruinele fortificatiei romane au fost descoperite de fapt la inceputul secolului trecut de catre Vasile Parvan, dar timp de aproape 90 de ani (1914 -2004), acest sit nu a mai fost supus unei cercetariu sustinute, din lipsa de fonduri. In 2004, activitatea a fost reluata timid iar anul acesta santierul de la Ulmetum beneficiaza de un fond de 100 de milioane lei vechi. Aceasta asezare este una superioara celei de la Cheia, la Pantelimon fiind vorba despre o fortificatie militara, cu ziduri si turnuri de aparare. Factorul care uneste cele doua situri este legat de perioada de fondare, datata de arheologi ca fiind romana tarzie. Cetate renumita, Ulmetum a fost construita la finele secolului III d.H. si a existat pana in sec.VI.
Treptat, odata cu decaderea Imperiului si ulterior disparitia Imperiului Roman de Apus (476 d.H), cetatea de la Ulmetum s-a transformat intr-o asezare fortificata. In secolul V intra in sfera de dominatie a Imperiului de Rasarit (Bizantin). Imparatul Iustinian I (527–565) ordona la un moment dat o expeditie de pedepsire a talharilor care jefuiau trecatorii in zona cetatii Ulmetum. La un moment dat, se pare ca acesti talhari chiar se adaposteau in cetate, dupa ce comiteau jafurile. Cetatea a fost adesea atacata de migratori si a avut cel mai mult de suferit de pe urma hunilor, in secolul V. A fost aproape distrusa de triburi subordonate lui Attila (Biciul lui Dumnezeu). z
» Hunii lui Atila
"La Ulmetum am descoperit trei straturi de arsura care demonstreaza existenta a cel putin doua mari invazii ale hunilor, ambele datand din prima jumatate a secolului V. Primul mare atac are loc undeva in jurul anului 420 iar cel de-al doilea, trei decenii mai tarziu. Se poate spune asadar ca acestei a doua mari invazii, soldata cu mari distrugeri ale asezarii, sunt hunii regelui Attila", Constantin Bajenaru, arheolog.
CONSECINTE» Fonduri pentru asezarea neolitica
Ministerul Culturii a alocat de curand pentru Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta un fond de 3,7 miliarde lei, bani care vor fi folositi exclusiv pentru munca de cercetare. 100 de milioane dintre acestia vor fi folositi pentru cercetarea asezarii neolitice, descoperite la Cheia, la distanta de 2 kilometri de vila romana de la Cassian. Acest al doilea santier arheologic din zona este condus de arheologul constantean Valentina Voinea. Este vorba despre o asezare veche de mai bine de sase milenii, cunoscut fiind faptul ca epoca neolitica este cuprinsa undeva intre mileniile VI si IV i.H.
