„Baietii buni” de la ANSPCP nu fac valuri
Pentru a intelege mai bine ce s-a intamplat in cazul Mihailesti, trebuie mai intai sa facem o scurta prezentare a intregului sistem. In Romania exista Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase – ANSPCP, ca for superior in ce priveste reglementarea si controlul activitatilor cu respectivele produse chimice. Se presupune ca acea institutie nu scapa nici un amanunt in aceasta privinta. Din pacate, lucrurile nu stau deloc asa, ci ca pe vremea lui Ceausescu – controalele – daca se fac – sunt superficiale si formale. Asta se intampla pentru ca in varful Agentiei sunt doi pensionari ingineri militari, care n-au nici o treaba cu chimia. Ei sunt ajunsi acolo pe alte criterii decat cele care ar fi trebuit indeplinite pentru ocuparea acelor functii. Actuala conducere a ANSPCP este asigurata acum de directorul general Corneliu Munteanu si cei doi adjuncti pensionari pentru limita de varsta, Ion Joldea si Cristian Gheorghiu. Ultimii doi au fost ingineri militari mecanici, in prezent pensionari. Decat sa faca valuri, cei doi prefera sa inchida ochii in fata multor nereguli grave pentru ca nu au pregatirea profesionala a celor pe care-i verifica. Mai mult, ei au limitat accesul tinerilor la locuri de munca in cadrul agentiei. Anul acesta, in perioada 25-29 august, s-a desfasurat un concurs in acest sens. Daca pana in vara candidatilor li se cerea o experienta de trei ani in domeniul chimiei, pentru a se prezenta la examenul din vara, acestora le-a fost impusa o experienta de zece ani.
La Doljchim, haos general si… „organizat”
Abia dupa catastrofa de la Mihailesti, la Doljchim au demarat controalele. S-a constatat, de fapt, ca azotatul de amoniu era tratat si aruncat precum cartofii in saci. Doljchim nu avea desemnat la vremea respectiva un consilier de siguranta pentru transportul rutier al marfurilor periculoase, se arata in procesul-verbal incheiat dupa control. De asemenea, s-a mai constatat ca la Doljchim nu se etichetau sacii conform clasei de pericol 5.1 – din care face parte azotatul de amoniu, stabilita prin normele ADR, aliniate la legislatia europeana. Cei patru sute de saci de azotat de amoniu au fost incarcati in autotrenul rutier, condus de Florin Marcu, de salariatii combinatului Doljchim, asa cum o faceau dintotdeauna: aruncau sac peste sac, poate chiar cu tigarile in gura. Conducerea Doljchim nu a putut prezenta pentru nici o persoana certificat de consilier de siguranta eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Rutiera Romana. De atunci nu s-a mai intamplat nimic. ANSPCP a constatat doar ca pentru lipsa consilierului de siguranta si pentru neetichetarea sacilor este de vina SC Doljchim SA. Patronul autotrenului, Ionut Neagoe, a carui firma nu avea licenta pentru a transporta astfel de substante, s-a ales cu dosar penal si atat. Pana acum, nimeni n-a fost tras la raspundere pentru vietile pierdute la Mihailesti. In schimb, in tot acest timp, pe portile combinatului, azotatul de amoniu a fost expediat continuu, in tot felul de „ambarcatiuni” rutiere si depozitat pe oriunde, chiar si in zone extrem de aglomerate, cum ar fi Piata Garii din Craiova. Poate e nevoie sa mai moara oameni pentru ca cei vinovati sa fie trasi la raspundere.
