„De aceea, cetățenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenție, însă în cunoștință de cauză, fiind avertizați că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenție vor suporta parțial sau total costurile tratamentelor. Aceasta va fi opțiunea fiecărui cetățean în parte după ce a fost informat și el a decis cum este mai bine pentru el. Toate aceste aspecte se vor regăsi în normele de aplicare care se vor dezbate public cu cât mai mulți cetățeni, asociații ale pacienților și profesionale și se vor identifica soluțiile cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte”, a explicat Eugen Nicolăescu, într-un comunicat remis AGERPRES.
Potrivit liderului liberal, este foarte important faptul că, pentru prima dată, va fi o lege a prevenției în sănătate pentru toți cetățenii, indiferent dacă sunt sau nu asigurați.
„Programele de prevenție vor fi finanțate din bugetul de stat și nu din banii asiguraților — ceea ce este corect, echitabil și vor rămâne mai multe fonduri pentru asigurați, contribuabilii la fondul de asigurări de sănătate. Legea va prevede ca 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an să se regăsească în alocări din bugetul de stat pentru prevenție, adică peste 600 de milioane de euro”, mai susține Nicolăescu.
El a arătat că echipele de medici și profesioniști în sănătate publică vor elabora norme de aplicare a legii astfel încât să se ia în considerare specificul riscurilor de natură medicală, patologiilor din România, condițiilor de logistică, condițiilor din diverse zone ale țării, în așa fel încât toți cetățenii să beneficieze de servicii de prevenție.
Întrucât se utilizează fonduri publice, este nevoie ca acestea să fie gestionate și administrate corect în favoarea cetățenilor români, a menționat Nicolăescu.
Potrivit proiectului de lege care se află în dezbatere publică până la 1 martie, prevenția se desfășoară în baza unei politici și a unei strategii pe termen mediu și lung, materializate sub forma unui program național de prevenție multianual, care are subprograme anuale.
Politica, strategia și programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate, o entitate care se înființează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătății. Finanțarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului național de sănătate.
Proiectul de lege prevede că toți cetățenii români, precum și rezidenții legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile și acțiunile de prevenție, indiferent de calitatea lor de asigurat. Toți beneficiarii programelor care contribuie activ la menținerea sănătății lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului și să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiții sportive.
Orice cetățean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenție, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parțial sau în totalitate, costurile tratamentului.
„Sau, altfel spus, (poate — n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraților să suporte parțial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asigurații pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuție la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăși anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic și tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenția noastră este aceea de a crea inițial un mecanism de bonificații care să fie coroborat, în primă etapă, cu acțiuni susținute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenție. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate și aplicate măsurile penalizatoare”, spun inițiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege, potrivti Agerpres.