Discrepantele dintre sumele obtinute de statul roman in urma privatizarii societatilor Faur, Republica si CS Resita si valoarea despagubirilor obtinute de proprietarii de drept ai acestor societati nationalizate de statul comunist, care se ridica la 331 milioane de dolari, au ridicat multe semne de intrebare despre care ziarul nostru a scris pe larg. Aceleasi nedumeriri le-au avut si o serie de deputati care, pentru a se lamuri, i-au audiat ieri, in Comisia pentru politica economica, pe ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, pe presedintele AVAS, Razvan Orasanu, si pe presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea, Alexandru Paunescu.
Institutia implicata nu a fost invitata
Deputatii s-au adresat cui nu trebuie invitandu-i pe cei trei oficiali la audieri – a fost concluzia celor cateva ore de discutii. Nici una dintre institutiile pe care demnitarii invitati la dialog le conduc nu a fost implicata nici in privatizarea celor trei societati, care s-a petrecut intre anii 2000-2003, nici in evaluarea activelor de la momentul nationalizarii sau de la cel al privatizarii. Datele se afla in „parohia” Ministerului Economiei si Comertului – a precizat ministrul Sebastian Vla-descu. Desi asemenea date exista si in arhiva Ministerului de Finante, Vladescu a venit cu mana goala la audieri, pentru ca – spune el – nu a stiut ca deputatii erau interesati de ele. Dar s-a aratat dipus ca la o sesizare scrisa din partea Comisiei parlamentare sa le trimita datele care-i intereseaza.
Ar trebui sesizat DNA
In 2005, cand Guvernul a hotarat sa-i despagubeasca pe proprietarii de drept prin acordarea de actiuni si infiintarea Fondul Proprietatea, societatile Faur, Republica si CS Resita erau deja privatizate. Cele trei societati nu au fost retrocedate in natura deoarece ar fi trebuit renationalizate. In orice caz, in opinia ministrului Vladescu, conectarea unor fapte petrecute in 1947 cu altele din 2003 nu are legatura cu realitatea economica. Pentru a se ajunge la un adevar privind evaluarea activelor si discrepantele despre care se vorbeste, ar trebui fie sesizat DNA, fie create doua comisii de ancheta – a sugerat Vladescu. Insa reparatia este o obligatie a statului roman, este o decizie politica asumata de actualul Guvern, iar nivelul acestei despagubiri este prevazut in Legea 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii. Aceasta este data de valoarea activului net din anul 1947 multiplicata cu inflatia de-a lungul perioadei, o prevedere strict tehnica, fapt ce scuteste Ministerul de Finante, AVAS si Fondul Proprietatea de orice implicare subiectiva. „Ministerul de Finante nu poate face altceva – a concluzionat Sebastian Vladescu. Nu poate raspunde de ce exista o astfel de discrepanta. Ministerul de Finante nu a fost implicat nici in '47 si nici in 2000-2003. La asta ar trebui sa lasam Parchetul sa raspunda si alte institutii abilitate. Asta este o alta discutie. Daca vrem insa sa reparam nedreptatea, facem despagubiri. Legea stabileste la ce nivel. Incercam sa nu incarcam generatia de azi cu greselile de ieri si sa ne asumam trecutul uitandu-ne spre viitor. Acest Guvern considera ca reparatia este necesara. Ceea ce a comis statul roman in anii '40-'50 a fost, evident, comis in afara legii si a Constitutiei. Fondul Proprietatea ar trebui tinut in afara disputei publice, pentru a nu crea in jurul sau un grad de incertitudine pe piata bursiera si a-i permite sa functioneze”, a mai afirmat Vladescu.
Evaluari in momente diferite
Presedintele AVAS, Razvan Orasanu, spune, la randul sau, ca „discrepanta porneste de la modul diferit in care au fost evaluate aceste fabrici la momentul privatizarii si momentul in care au fost confiscate de regimul comunist. Legea 247 prevede nivelul despagubirilor. Pe de alta parte, evaluarea acestor societati la nivelul 2003, cand marea majoritate a lor au fost privatizate, a constat intr-o evaluare a activului net, insa pana la momentul 2003 aceste societati dobandisera foarte multe datorii. Din aceasta cauza, chiar daca valoarea lor era similara cu valoarea sumei din 1947 adusa la zi, valoarea datoriilor a facut ca aceasta suma sa scada, iar in cadrul privatizarilor s-a obtinut o suma mult mai mica. S-a creat cumva impresia, in urma articolelor din mass-media, ca acesti mostenitori legali au dobandit 300 milioane dolari cash. In realitate, ei au dobandit niste titluri care la un moment dat vor ajunge sa se tranzactioneze pe piata probabil si, in conditiile acestea, valoarea acestor titluri poate sa oscileze in functie de evolutiile viitoare. La momentul privatizarii, cele trei societati aveau foarte multe datorii. De aceea si sumele obtinute au fost pe masura”.
Calendarul Fondului
Pentru ca Fondul Proprietatea sa functioneze, asteapta avizarea de catre ministere a unei ordonante de urgenta blocate la Ministerul de Finante. Dupa aceea urmeaza evaluarea activelor Fondului, care poate dura intre doua si patru luni, numirea unui manager al Fondului, pentru care se iau in calcul vreo trei luni si jumatate, si, in fine, listarea pe Bursa, care ar necesita si ea vreo luna-doua, dupa care Fondul Proprietatea va incepe sa faca bani. Desi a spus ca nici nu si-a pus problema existentei unui plan B, in cazul Fondului Proprietatea, ministrul Vladescu a dat asigurari ca, in orice caz, statul va veni cu lichiditatile necesare, pentru ca statul roman are o datorie de platit si o va plati.
