» In Groenlanda a avut loc ieri o prima reuniune ministeriala a celor cinci state riverane Oceanului Arctic, pentru discutarea controverselor teritoriale si a consecintelor incalzirii globale.
Ministrii de externe ai rusiei, Norvegiei si Danemarcei – Serghei Lavrov, Jonas Gahr Stoere si Per Stig Moeller –, adjunctul secretarului de stat al SUA, John Negroponte, si ministrul canadian al Resurselor Naturale, Gary Lunn, s-au intalnit ieri la Ilulissat, in vestul Groenlandei. Initiativa organizarii reuniunii, prima la nivel ministerial a celor cinci state riverane Oceanului Arctic, intre care exista controverse teritoriale, a apartinut Danemarcei si sefului guvernului local al provinciei autonome Groenlanda. "Sunt sigur ca vom putea sa identificam cai pentru o viitoare dezvoltare pasnica, in siguranta si spre beneficiul tuturor, a regiunii arctice", a apreciat ministrul de Externe danez.
Potrivit Conventiei ONU privind dreptul maritim, statele au dreptul la o zona de suveranitate de 200 de mile marine in largul coastelor. Aceasta inseamna ca in Oceanul Arctic raman in afara controlului aproximativ 1,2 milioane de kilometri patrati, in care se afla, potrivit estimarilor, un sfert din rezervele de hidrocarburi ale Planetei. Tarile riverane au dreptul ca, in termen de zece ani de la ratificarea Conventiei ONU, sa faca revendicari teritoriale, prezentand insa dovezi stiintifice solide. Controversele pe tema delimitarii frontierelor s-au amplificat in ultimii ani cand, din cauza incalzirii globale, incepe sa se concretizeze perspectiva deschiderii de noi cai de navigatie si a exploatarii uriaselor resurse de petrol si gaze naturale. Canada si SUA isi disputa Pasajul de Nord-Vest, despre care se estimeaza ca va deveni navigabil in tot timpul anului in jurul lui 2050. Suveranitatea asupra Insulei Hans este motiv de controversa intre Canada si Danemarca, in timp ce Norvegia a cerut extinderea apelor sale teritoriale in jurul insulelor din Arhipelagul Svalbarad.
Rusia forteaza mana vecinilor
Cea mai indrazneata revendicare a venit din partea Rusiei care, la 20 decembrie 2001, a cerut extinderea frontierelor sale maritime ce ar urma sa includa si Polul Nord, pe motiv ca Riftul Lomonosov, un lant muntos submarin, este de fapt o prelungire a platformei continentale a Eurasiei. Chiar si unii savanti rusi se indoiesc de soliditatea acestui argument. "Este cam ciudat. Canada ar putea inainta o cerere similara, spunand ca Riftul Lomonosov este o prelungire a platformei continentale canadiene, ceea ce inseamna ca Rusia si intreaga Eurasie ar apartine, de fapt, Canadei", declara Serghei Priamikov, directorul pentru cooperare internationala al Institutului de Cercetari Arctice si Antarctice al Rusiei. In zona revendicata se afla zacaminte totalizand 10 miliarde de tone de gaze naturale si de petrol, ca si zacaminte de titaniu.
Anul trecut, doua minisubmarine rusesti au infipt sub Polul Nord un steag rusesc, la 4.261 de metri adancime. Inaintea reuniunii de la Ilulissat, Serghei Lavrov a dat asigurari ca steagul rusesc de la Polul Nord nu inseamna o revendicare teritoriala. El a comparat gestul rusilor cu aselenizarile misiunilor spatiale americane din anii ‘60 si ‘70. Omologul sau danez, Per Stig Moeller, a declarat ca "si Africa de Sud si-ar putea infige steagul sub Polul Nord daca vrea. Aceasta nu ar schimba cu nimic situatia".
