Pentru a reduce pescajele navelor, trebuie redusă încărcătura, iar la punctele critice o parte din mărfuri să fie transferate în alte nave.
Chiar dacă precipitaţiile din aceste zile vor determina uşoare creşteri ale debitelor afluenţilor Dunării şi implicit o creştere a debitului fluviului, nivelul scăzut al apelor va afecta în continuare navigaţia comercială. Potrivit prognozei Institutului Naţional pentru Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA), debitul la intrarea în ţară, la Baziaş, va creşte în cursul acestei săptămâni de la 2.350 la 2.800 mc/s, dar se va situa în continuare cu mult sub media multianuală a lunii august, de 4.300 mc/s.
În aval de Porţile de Fier, pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele vor fi în scădere încă 3-4 zile, după care va fi înregistrată o uşoară creştere, ce va determina şi o creştere a nivelului apelor, dar cum pe multe sectoare sunt adâncimi de 1,5-1,8 metri, cu mult sub adâncimea de navigaţie impusă de Comisia Dunării, de 2,5 metri, e greu de crezut că se va ajunge prea curând la o rezolvare a situaţiei. Nivelul scăzut al apelor afectează transportul de mărfuri, în special pe Dunărea fluvială, dar și pe Dunărea Maritimă, unde luna august a început cu o scădere cu 50% a numărului de nave care au fost operate în porturile maritime.
Transportul pe Dunăre a fost blocat în Germania după ce o navă românească a eşuat din cauza nivelului scăzut al apei la km 2.275,9, în apropiere de Niederalteich, în landul Bavaria. Până la descărcarea navei pentru a fi posibilă dezeșuarea acesteia, aproximativ 30 de nave erau imobilizate pe sectorul german al Dunării. Potrivit directorului Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, Luigi Marius Ciubrei, armatorii care îşi desfășoară activitatea pe Dunărea fluvială sunt afectați de nivelul scăzut: „Normal că sunt probleme pe Dunărea fluvială cu asigurarea adâncimilor. Navele care vin cu marfă dinspre Constanța spre Serbia, Austria sau chiar și România, în zona de sus, sunt afectate de scăderea bruscă a Dunării. În acest sens, ei nu mai pot încărca unitățile de transport la capacitatea normală, ci la o capacitate mai mică, pentru că trebuie să navigheze în zone unde adâncimea apei este de 1,8-1,5 metri. Așa apar pierderile pentru armatori și operatori economici“.
Navigatorii sunt obligaţi să reducă încărcătura navelor şi vitezele de deplasare, mai ales în punctele critice. Mărfurile sunt transferate în alte nave, pentru a se reduce pescajul, iar de aici alte pierderi.
Au fost probleme şi în porturile maritime
Deocamdată, pe Dunărea maritimă, de la Bara Sulina la Galați și Brăila nu sunt probleme, pentru că este asigurată de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi adâncimea șenalului navigabil, de 25 de picioare, adică de 7,3 metri. Totuși, AFDJ efectuează dragaje în zonele critice, la Bara Sulina, Cotul Prutului şi Isaccea. La Galați sunt unele probleme la traversarea Dunării cu bacul spre și dinspre comuna tulceană I.C. Brătianu, pentru că traversarea se face pe o rută ocolitoare după ce din ape a apărut un banc de nisip. Şi în porturile Dunării maritime s-a înregistrat o scădere a exploatării portuare. „În prima săptămână a lunii august am avut trei-patru avizări de operare în porturi, media pe primele șase luni fiind de șapte-opt avizări pe săptămână, adică intrare la operare și ieșire din port, însă a urmat un început promițător și sper să continue așa. Într-o
singură zi au fost avizate la intrarea în porturile Galați și Brăila un număr de 12 nave maritime“, a precizat directorul APDM Galați, care a mai adăugat că se intervine ori de câte ori este nevoie pentru asigurarea adâncimilor necesare efectuării operațiunilor portuare în condiții optime: „APDM Galați a intervenit pentru asigurarea adâncimilor minime în porturile maritime. Se intervine în continuare în Portul Brăila și Portul Mineralier din Galați“.
Singura soluţie, dragaje în zonele critice
Pe Dunărea fluvială se draghează pentru asigurarea adâncimii de navigaţie. AFDJ Galaţi a început de luni dragările la Seimeni-Cernavodă, pe sectorul km 289-km 292, şi pe sectoarele Giurgeni-Vadu Oii şi la Albăneşti-Hârşova. Vor fi demarate dragajele şi la Ostrovul Lupului, în amonte de Brăila şi în alte două zone critice, Bechet şi Corabia. Pe un alt sector de pe Dunăre în care navigaţia este afectată, între Cernavodă şi km 346, unde adâncimea este de 1,5 m, sunt efectuate lucrări hidrotehnice şi se navigheze pe o rută ocolitoare pe la Bara Borcea, cu costuri suplimentare pentru armatori.
Probleme sunt şi în zona Căpităniei Drobeta Turnu Severin, unde, potrivit Autorităţii Navale Române (ANR) Constanţa, sunt două puncte cu adâncimi sub 2,5 metri, în zona Bogdanu (1,9 m) şi zona Păpădia–Bechet (1,6 m). Navigatorii se confruntă cu cele mai mari dificultăţi pe sectorul Zimnicea-Belene, unde şenalul navigabil este administrat de autorităţile bulgare. Din cauza nivelului scăzut, convoaiele de barje au fost fracţionate, pentru a fi traversate pe rând, barjă cu barjă. Zilele trecute erau în aşteptare 12 convoaie, cu peste 70 de barje. Pe Dunărea fluvială se draghează pentru asigurarea adâncimii de navigaţie.
Crize asemănătoare au mai fost în 2011 şi 2012
Nu e prima oară în ultimii ani când seceta le dă de furcă navigatorilor. În august 2011, pe sectorul Dunării fluviale cuprins între km 610, Turnu Măgurele – Samovit (Bulgaria) şi km 375, Călăraşi – Silistra (Bulgaria), au fost adâncimi de 1,2-1,4 metri şi s-a ajuns la blocarea unui număr de 257 nave. O situație asemănătoare s-a produs și în vara lui 2012, când navigaţia pe sectorul Dunării fluviale, între km 576 şi km 522, s-a desfăşurat în condiţii dificile din cauza adâncimilor de 1,9-2,2 metri, şi au fost necesare fracţionarea convoaielor şi trecerea lor barjă cu barjă, operațiuni extrem de costisitoare pentru armatori.
