» La 60 de ani de la infiintare, Alianta Nord-Atlantica se afla in fata unui test de credibilitate.
» Liderii NATO cauta solutii pentru victoria in Afganistan, prima misiune aliata in afara Europei.
28 de sefi de stat si de guvern, insotiti de mii de delegati si jurnalisti, s-au reunit incepand de ieri la Strasbourg si in orasul german Kehl, de o parte si de alta a Rinului – fluviul care marcheaza frontiera franco-germana in Alsacia –, pentru a participa la summitul aniversar al Organizatiei Atlanticului de Nord (NATO). Alianta care recent a primit Albania si Croatia in randurile sale si a reintegrat militar Franta se afla intr-un moment crucial pentru viitorul sau, la exact sase decenii de la infiintare. Liderii celor, de acum, 28 de state aliate trebuie sa transeze in doua zile dileme profunde. Noul fundament strategic al Aliantei si dezghetarea relatiilor cu Rusia sunt doua dintre ele. A treia si poate cea mai importanta este gasirea unei noi abordari pentru conflictul din Afganistan, devenit un test pentru credibilitatea NATO.
Peste 100 de protestatari arestati
Desfasurata in conditii draconice de securitate – peste 40.000 de politisti si militari germani si francezi au fost desfasurati in cele doua orase –, reuniunea la nivel inalt a fost marcata inca dinainte de debut de ciocniri serioase intre fortele de ordine si cele cateva mii de protestatari anti-NATO.
Trei sute de persoane au fost retinute, dintre care 105 au fost plasate in arest preventiv, dupa confruntarile de strada care au avut loc joi la Strasbourg. Potrivit politiei franceze, intre 500 si 600 de manifestanti mascati si inarmati au incercat joi seara sa ia cu asalt zona inchisa pentru summit din centrul Strasbourgului. Manifestantii, veniti din "satul anti-NATO", tabara in care s-au cazat demonstrantii, situata in sudul orasului, au fost opriti de un important dispozitiv de politie care a apelat la gaze lacrimogene si gloante de cauciuc pentru a tine multimea violenta sub control.
Buturuga talibanilor afgani ameninta carul NATO
Inaintea sedintei la nivel inalt a Consiliului Nord-Atlantic, presedintele american, Barack Obama, comandantul celei mai puternice armate din cadrul NATO, a declarat ca SUA vor o Europa cu o aparare mai puternica, cu care Washingtonul sa relationeze "ca partener, nu ca protector". Alaturi de liderul francez, Nicolas Sarkozy, Obama a pledat pentru o imbunatatire a relatiilor cu Rusia si cooptarea acestei tari la efortul diplomatic privind programul nuclear iranian. Mai mult, cei doi au facut apel la implicarea Rusiei in procesul de stabilizare a Afganistanului, unde avansul recent al talibanilor ameninta sa transforme prima misiune NATO din afara frontierelor Europei intr-o experienta similara cu cea a URSS, care a luptat fara succes cu extremistii islamici din Afganistan intre 1979 si 1989.
Confruntat cu reticenta europenilor fata de suplimentarea efectivelor NATO din Afganistan, Obama a facut apel vineri pentru o mai buna utilizare a resurselor militare deja desfasurate in aceasta tara, salutand oferta aliatilor privind trimiterea unei forte europene de politie in Afganistan si promisiunea unei implicari sporite in reconstructia tarii. Analistii apreciau insa ca, in afara catorva sute de militari din Polonia si Spania, nici un aliat al NATO nu urmeaza sa-si suplimenteze efectivele din Afganistan, cu atat mai putin in conditiile febrei electorale de dinaintea alegerilor prezidentiale de la Kabul, care a inceput deja sa irite aliatii. Inaintea summitului, Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, a declarat pentru BBC ca ii este foarte greu sa convinga tarile europene sa trimita mai multi soldati din cauza unui recent proiect de lege promovat de guvernul presedintelui Hamid Karzai, care incalca drepturile omului, legalizand violul in cadrul casatoriei.
Summitul NATO de la Strasbourg si Kehl ar urma sa stabileasca si cui ii va reveni de acum inainte functia de secretar general al NATO sau, mai concret, sarcina aplanarii tensiunilor dintre aliati si, eventual, a coordonarii politice a victoriei impotriva talibanilor. Favorit pentru functie este premierul danez, Anders Fogh Rasumssen, insa candidatura sa este respinsa de Turcia, care ii reproseaza atitudinea din timpul scandalului caricaturilor cu profetul Mahomed, dar si gazduirea in Danemarca a unei televiziuni care sustine linia separatismului kurd fata de Turcia.
