Seful NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a anuntat imediat dupa sosirea sa la Bucuresti ca aliatii ar putea discuta la summit despre eventuale noi operatiuni militare in regiunea Kosovo. Revenirea Aliantei in Kosovo ar putea presupune ca statele membre, deci si Romania, care nu au recunoscut independenta acestei regiuni, sa isi schimbe pozitia.
Extinderea NATO cu trei noi membri – Croatia, Albania si Macedonia –, apropiati geografic sau etnic de provincia Kosovo, are dublu tais, iar consecintele il sperie pe seful NATO. In interviul acordat in exclusivitate pentru "Romania libera", publicat in editia de ieri, Jaap de Hoop Scheffer a aratat greutatea deciziei pe care aliatii trebuie sa o ia la Bucuresti: "Eu cred ca se va ajunge la o solutie in privinta extinderii, pentru ca, daca nu gasim una la acest summit, am putea sa ne confruntam cu niste consecinte pe care nu vreau sa mi le inchipui".
Specialistii in politica externa au incercat sa clarifice eventualele consecinte care il sperie pe seful NATO. Astfel, exista trei scenarii. Primul dintre ele ia in considerare ipoteza ca NATO nu ajunge la un consens in privinta extinderii, ceea ce ar insemna o "paralizare" a Aliantei. Al doilea scenariu ia in discutie posibilitatea respingerii de catre NATO a celor doua state privite ca fiind inca nepregatite, Albania si Macedonia, ceea ce ar transmite un mesaj negativ Serbiei, Ucrainei si Georgiei in legatura cu aderarea si le-ar putea orienta catre Rusia. Scenariul pozitiv presupune ca NATO le accepta pe toate cele trei candidate, pentru a intoarce definitiv Serbia, Ucraina si Georgia cu fata spre Occident. Miza este una singura: stabilizarea securitatii in Balcani.
Extinderea Aliantei are dublu tais, iar consecintele ei il sperie pe seful NATO. Aliatii trebuie sa decida daca resping doua state nepregatite inca pentru NATO, Albania si Macedonia, sau le accepta pentru a intoarce Serbia, Ucraina si Georgia cu fata spre Occident. Miza este una: stabilizarea securitatii in Balcani.
Greutatea deciziei pe care aliatii trebuie sa o ia la Summitul de la Bucuresti a fost pusa pe tapet de seful NATO, Jaap de Hoop Scheffer, in interviul acordat "Romaniei libere": "Eu cred ca se va ajunge la o solutie in privinta extinderii, pentru ca, daca nu gasim una la acest summit, am putea sa ne confruntam cu niste consecinte pe care nu vreau sa mi le inchipui". In timp ce drumul Croatiei catre NATO este privit ca lipsit de obstacole, nu la fel stau lucrurile cu Albania si Macedonia. Unii le considera inca nepregatite pentru o asemenea alianta militara, iar Grecia nu vrea sa stea la masa cu un stat numit Macedonia, din cauza confuziei care s-ar putea face cu regiunea elena cu aceeasi denumire. Specialistii in politica externa incearca sa clarifice eventualele consecinte care il sperie pe seful NATO.
Iulian Fota, directorul Colegiului de Aparare, crede ca lipsa unei decizii privind extinderea NATO ar provoca cea mai grava consecinta: "Riscul ar fi o fractura transatlantica, intre SUA si Europa, care sa paralizeze NATO". O alianta care functioneaza prin decizii unanime si in care fiecare stat are drept de veto, dar care nu pica de acord, ar deveni irelevanta. Un alt risc este strict regional: scindarea Balcanilor. "Acceptarea Albaniei, Macedoniei si Croatiei ar fi cel mai clar mesaj pentru Serbia, un imbold prooccidental in plus pentru populatia sarba, aflata inaintea alegerilor. Respingerea Albaniei si Macedoniei ar fi un mesaj negativ pentru Serbia, dar si pentru Georgia si Ucraina, care nu ar mai avea atat de multe motive sa se straduiasca pentru aderare", crede Fota, care adauga ca din aceasta eventuala scadere a influentei NATO ar avea de castigat doar Rusia.
Profesorul de relatii internationale Vasile Secares crede ca extinderea de la Bucuresti imparte membrii NATO in doua curente de opinie diferite, dar care incearca sa rezolve aceeasi problema: stabilizarea securitatii in Balcani. "De ceva vreme se poarta o dezbatere privind extinderea Aliantei cu un stat sau cu toate trei", spune Secares. Acesta il citeaza pe Ronald Asmus, fost secretar de stat al administratiei SUA, care a prezentat Croatia ca un stat gata sa intre in NATO, in timp ce Macedonia si Albania, nepregatite, nu ar face decat sa destabilizeze securitatea balcanica. Celalalt curent de opinie, spune Secares, sustine ca acest risc trebuie asumat, pentru ca "mult mai important este angajamentul Serbiei intr-o optiune prooccidentala si, astfel, rezolvarea problemei Kosovo". Acceptarea celor doua candidate mai slab pregatite ar asigura "umbrela de securitate a NATO peste intreaga zona", explica Secares.
Temerile lui Jaap de Hoop Scheffer se refera strict la soarta Macedoniei, care, daca ar fi respinsa de NATO acum, ar putea intra in deriva, spune Michael Emerson, directorul Centre for European Policy Studies. "Nerezolvarea chestiunii denumirii Macedoniei ar putea duce la o noua destabilizare a Balcanilor, printr-un soi de reactie in lant. Macedonia este o tarisoara fragila, condusa de un guvern minoritar care a mizat totul pe o rezolvare a chestiunii numelui tarii intr-un sens favorabil macedonenilor". La intrebarea de ce ar fi atat de grav daca Macedonia ar fi lasata deoparte pentru un an sau doi, Michael Emerson este pesimist: "Nu stiu daca Macedonia mai poate rezista ca tara, in formula actuala, inca un an sau doi".
si Alina Mungiu-Pippidi crede ca problema extinderii NATO se invarte tot in jurul Macedoniei, unde UE a rezolvat partial problema, scotand-o din razboi civil, dar nu a invitat-o inca sa adere. "Intrarea in NATO ar fi cea mai buna. Sper ca pe ultima suta de metri Macedonia si Grecia sa ajunga la un acord, altfel putem avea destabilizari propagate dinspre Kosovo in aceasta directie", spune Mungiu-Pippidi.
» Nato revine In Kosovo
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a declarat, la sosirea in Bucuresti, ca la summit s-ar putea pune problema ca Alianta sa trimita trupe militare in Kosovo.
