» Viitorii pensionari din magistratura, armata, politie, diplomatie, aviatie si Parlament ar putea primi pensii calculate la fel ca pentru toti romanii, daca Guvernul isi va respecta angajamentul fata de FMI: sistemul unic de pensii.
» Pensionarii privilegiati din sistemul bugetar ridica lunar sume de la 500 la peste 7.000 de euro, inclusiv sporurile pe care le castigau pe cand trudeau "la stat". Legile cu dedicatie pentru aceste caste de pensionari au fost initiate, aproape fara exceptie, de guvernele conduse de Adrian Nastase si Calin Popescu Tariceanu.
Pensiile speciale, care variaza intre 500 si 7.000 de euro, incasate pe baza unor legi speciale, vor disparea din 2010 daca Guvernul va avea vointa politica sa-si asume raspunderea pe Legea unica a pensiilor, asa cum i-a promis Fondului Monetar International (FMI), sustin sindicatele. Reprezentantii Blocului National Sindical (BNS) cred insa ca guvernantii nu vor cu adevarat disparitia pensiilor privilegiate, chiar daca FMI a solicitat insistent taierea privilegiilor "specialilor" si includerea lor in sistemul public de pensii. "Normal ar fi ca fiecare sa ia pensia atat cat a cotizat. Nici unul dintre cei cu pensii speciale nu a cotizat atat de mult incat sa ia o pensie de 1.000 de euro", spun cei de la BNS. Mai mult, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, spune ca pana acum nu a existat nici o discutie a Guvernului cu sindicatele pe tema Legii unice a pensiilor, iar in contextul campaniei pentru alegerile prezidentiale, este putin probabil ca acest lucru sa se intample. "Guvernul poate adopta o asemenea lege mergand in forta si cu o lipsa totala de transparenta", ii da Hossu solutia lui Boc, pentru a nu-si pune in cap cele mai influente categorii profesionale din sistemul bugetar.
In domeniile protejate de legi speciale lucreaza in prezent peste 350.000 de persoane. Pensiile lor ar urma sa fie reduse la jumatate dupa intrarea in vigoare a Legii unice a pensiilor, proiectata pentru 1 ianuarie 2010. Alti aproximativ 200.000 de oameni se bucura deja de privilegiile pensiilor speciale. Ei sunt fosti magistra-ti, militari si angajati ai serviciilor secrete, politisti, diplomati, parlamentari sau lucratori in aviatia civila. Legile care le-au stabilit pensii cu dedicatie, fara nici o legatura cu cele primite de restul bugetarilor, au fost emise, aproape fara exceptie, sub guvernarea PSD a lui Adrian Nastase si au fost completate prin ordonante de urgenta de guvernul liberal al lui Calin Popescu Tariceanu. Magistratii iesiti la pensie primesc lunar 85% din ultimul salariu brut, la care se adauga si sporurile numeroase pe care le-au primit in luna respectiva. Legea care le-a dat acest drept, 303/2004, a fost initiata de guvernul PSD al lui Adrian Nastase, pe cand ministru al Justitiei era Rodica Stanoiu. Ea a fost modificata de mai multe ori, forma actuala fiind perfectata de tandemul Calin Popescu Tariceanu – premier – si Tudor Chiuariu – ministru al Justitiei. Militarii si angajatii serviciilor secrete primesc pensii pornind de la 60% din salariul din ultima luna, la care se adauga indemnizatiile de grad. Legea dedicata lor, 164, s-a nascut tot la initiativa Guvernului Nastase, in 2001, pe cand ministru al Apararii era Ioan Mircea Pascu. Modificari i-au adus echipa liberala premier Tariceanu–ministru Theodor Melescanu, in 2007. Politistii si-au negociat propria lege, 179, abia in 2004, tot in guvernarea Adrian Nastase si sub ministeriatul lui Ioan Rus. Pensia lor se calculeaza in prezent ca 80% din media salariilor primite in ultimele sase luni de activitate, plus indemnizatia de grad, se mareste o data cu salariile politistilor activi si se indexeaza anual cu inflatia. Echipa Tariceanu-Cristian David, ministru de Interne, a mai altoit aceasta lege in 2007. Diplomatii si personalul consular sunt o alta categorie care si-a castigat privilegiile sub Nastase, prin Legea 269/2003, pe cand ministru de Externe era Mircea Geoana. Ei au pensii de 80% din salariul brut al ultimei luni de activitate, la care se adauga sporurile considerabile. Parlamentarii si-au stabilit singuri pensii privilegiate, prin Legea 96/2006, la initiativa a 12 deputati si senatori din toate partidele. Ei primesc la pensie 40% din ultimul salariu daca au activat doar un mandat, 60% pentru doua mandate si 80% pentru trei mandate. Pilotii si personalul aeronautic navigant au primit pensii speciale abia in 2007, la initiativa Parlamentului: 15 deputati si senatori, printre care Bogdan Olteanu (PNL), Anca Boagiu (PDL), Titus Corlatean si Victor Ponta, de la PSD, sau independentii Cozmin Gusa si Lavinia sandru. Aceasta categorie primeste pensii de 80% din media salariului primit pe ultimele trei luni, calculat cu tot cu diurnele si sporurile primite. Ultimii serviti au fost functionarii publici care lucreaza in Parlament. Legea dedicata pensiilor lor a fost initiata in 2000 de patru parlamentari PDSR, PNL, PNTCD si PUNR, dar a fost votata abia in 2006, sub Alianta D.A. Ca un facut, prin ordonanta de urgenta, Guvernul Boc le-a mai dat niste facilitati in aprilie 2009. Pensia unui functionar de Parlament cu 14 ani vechime se calculeaza la fel ca cea de magistrat. Acum, punctul de pensie al unui pensionar obisnuit reprezinta circa 40% din salariul mediu pe anii de munca. Prin integrarea "specialilor", aportul acestora la fondul de pensii va creste de la 5%, cat platesc in prezent, la 10,5% din salariu, cat contribuie toti ceilalti salariati.