Consiliul Judeţean Sibiu a semnat contractul pentru execuţia lucrărilor de modernizare a infrastructurii din Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului.
Muzeul ASTRA, cel mai mare muzeu în aer liber din ţară, va avea alei noi, o împrejmuire modernă, camere de supraveghere video şi un sistem de iluminat public, toate finanţate printr-un proiect european. Ziele trecute, reprezentanţii Consiliului Judeţean Sibiu au semnat contractul pentru execuţia lucrărilor de modernizare a infrastructurii din Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului cu asocierea de firme SC Construcţii SA şi SC Sinecon SRL.
Valoarea contractului este de 2.421.729,78 lei fără TVA, iar durata de finalizare a lucrărilor este de 10 luni de la semnarea contractului.
„Această investiţie de modernizare a infrastructurii din Muzeul în aer liber este necesară şi importantă pentru a mări gradul de satisfacţie a vizitatorilor şi pentru a creşte numărul de turişti, precum şi de a asigura o bună protecţie a patrimoniului”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.
Proiectul prevede consolidarea şi repararea a 18.600 de metri de alei din muzeu, un nou sistem de ilumibat public în zona porţilor de acces, refacerea împrejmuirii şi realizarea unui sistem complex de supraveghere video.
Proiectul „Crearea şi modernizarea infrastructurii de valorificare turistică a patrimoniului cultural al Muzeului civilizaţiei populare tradiţionale din Dumbrava Sibiului” beneficiază de o finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 5 – dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul de intervenţie 5.1. – restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizare infrastructurilor conexe. Acesta este cel de-al 9 proiect pe care Consiliului Judeţean Sibiu îl contractează în cadrul Programului Operaţional Regional.
Istorie bogată
Potrivit istoriei oficiale a instituţiei, Muzeul ASTRA este cea mai importantă instituţie fondată de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. Muzeul sibian a fost inaugurat în 19 august 1905. „El s-a născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate etnoculturală, în conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar şi pe fondul emancipării culturale a tuturor popoarelor din centrul şi sud-estul Europei, având ca model muzeele deja constituite ale saşilor, ungurilor şi secuilor. Cel mai aşteptat eveniment al zilei de 19 august a fost vernisajul “Expoziţiei etnografice şi istorico-culturale” care a marcat inaugurarea solemnă a Muzeului “Asociaţiunii”. Momentul a fost considerat de contemporani ca “cea mai splendidă sărbătoare culturală ce au ajuns-o până acum românii din ţările Coroanei ungare”. Au fost prezenţi liderii Asociaţiunii, delegaţii despărţămintelor, conducătorii bisericilor din Transilvania, intelectuali, conaţionali germani, reprezentanţi ai românilor din Bucovina, oaspeţi din România, ziarişti de la principalele publicaţii din România şi din Ardeal, dar mai ales ţărani veniţi într-un număr impresionant de mare pentru a participa la serbările de la Sibiu. În perioada de după unire (1918-1919), muzeul a cunoscut o dezvoltare impetuoasă devenind, după Muzeul Brukenthal, cel mai valoros şi important muzeu al Ardealului”, potrivit paginii oficiale a muzeului.
Muzeul, gândit de Romulus Vuia
Un muzeu în aer liber a fost gândit, la Sibiu, încă din anul 1940, la iniţiativa lui Romulus Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, în momentul refugierii sale de la Cluj la Sibiu, după Dictatul de la Viena, dar proiectul său a devenit realitate, abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director. Un alt muzeu etnografic în aer liber, „fratele mai mic” al celui din Sibiu, a luat naştere la Cluj-Napoca.
