Muntenegru – examen istoric

Duminica, Muntenegru decide prin referendum daca doreste sa devina stat independent sau daca mentine uniunea cu Serbia, stabilita in 2003. „Muntenegrul are de trecut examenul istoric al maturitatii sale”, a spus premierul Milo Djukanovici.
Daca referendumul va decide independenta, atunci cei aproximativ 480.000 de alegatori vor fi scris de doua ori istorie – pe de o parte, pe harta Europei va fi aparut un nou stat, iar pe de alta, decizia lor va pecetlui sfarsitul fostei Iugoslavii, de care s-au detasat, pe rand, Slovenia, Croatia, Bosnia si Macedonia, in cursul razboaielor din anii '90.
Creditati cu peste 56% din voturi in sondaje, sustinatorii independentei vor trebui sa depaseasca pragul de 55% fixat de UE pentru validarea optiunii lor, iar participarea la vot trebuie sa depaseasca 50%.
Zilele acestea, zeci de mii de oameni au iesit pe strazile capitalei Podgorita pentru a exprima dorinta de independenta, multi dintre ei declarandu-se nemultumiti de pragul impus de UE. Si liderii politici sustin ca dorinta de independenta a populatiei este la fel de bine demonstrata si in baza unui procentaj mai mic, deplangand decizia Bruxelles-ului bazata pe recomandarile lui Javier Solana, inaltul reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna. Considerat fondatorul uniunii Serbia-Muntenegru, Solana a determinat in buna parte reticenta UE fata de noi divizari in regiune.
Pentru cei aproximativ 650.000 de muntenegreni, independenta are in special o valoare simbolica, de recunoastere a identitatii lor in fata Serbiei vecine si dominatoare, dat fiind ca republica dispune deja de o autonomie aproape totala, de moneda si sistem vamal distincte de ale Belgradului. Liderii Blocului pentru Independenta, in frunte cu premierul Djukanovici, sustin ca pana acum Muntenegru a fost victima lipsei de cooperare a Belgradului cu Tribunalul de la Haga, fapt ce a condus la suspendarea negocierilor de preaderare si la amanarea integrarii in NATO. In cazul obtinerii independentei, prioritatile Podgoritei sunt integrarea in UE, aderarea la NATO si redefinirea relatiilor cu Serbia.
La Belgrad, guvernul premierului Voislav Kostunita, sprijinit de Biserica ortodoxa din Serbia, continua sa se pronunte in favoarea uniunii, condamnand aspiratiile de independenta ale Muntenegrului si argumentand ca cele doua republici s-ar integra mai repede impreuna in UE decat separat. Indiferent de decizia electoratului, observatorii internationali spera intr-un rezultat fara echivoc, pentru ca „Muntenegrul poate face fata oricarui rezultat – mai putin unui scor egal”.