Omul de afaceri Nelu Iordache a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 de zile pentru că, dacă ar fi lăsat în libertate, ar putea comite şi alte infracţiuni, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti.
„Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, după o scurtă expunere a situaţiei de fapt cuprinse în referat, a solicitat admiterea propunerii formulate de Parchet în sensul luării măsurii arestării preventive a inculpatului, fiind întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 148 lit. f Cod procedură penală atât sub aspectul cuantumului pedepsei prevăzute de lege pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului – aceasta fiind mai mare de patru ani, cât şi sub aspectul pericolului social concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatului ar fi de natură să o reprezinte, pericol ce rezultă indubitabil, din mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei„, potrivit documentului citat.
Pentru deturnare de fonduri, instanţa a admis „propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. În baza art.1491 C.proc.pen. dispune arestarea preventivă a inculpatului I.N. (fiul lui …) pe o perioada de 29 de zile, de la 2.12.2012 la 30.12.2012 inclusiv. Respinge ca nefondată cererea formulată de inculpat privind luarea în ceea ce îl priveşte a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea/ţara. Cu recurs în 24 de ore de la pronunţare. Pronunţată în şedinţă publică azi 2.12.2012, ora 18.10”.
România liberă vă redă, integral, motivarea Tribunalului Bucureşti pentru arestarea omului de afaceri Nelu Iordache:
„Ministerul Public – Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a fost reprezentat de procuror MORARU IORGA MIHAELA.
Pe rol, soluţionarea propunerii formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul I.N..
La apelul nominal, făcut în şedinţa din Camera de Consiliu, a răspuns inculpatul, personal, în stare de reţinere şi asistat de apărători aleşi, avocat Ş.F., conform împuternicirii avocaţiale seria … nr. … (fila …), avocat P.M., conform împuternicirii avocaţiale seria … nr. … (fila …), avocat P.I., conform împuternicii avocaţiale seria … nr. … (fila ….) şi avocat I.A.R., conform împuternicii avocaţiale seria … nr. …. (fila …).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Tribunalul aduce la cunoştinţa inculpatului faptul că prezenta cauză are ca obiect propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie prin care se solicită luarea faţă de inculpat a măsurii arestării preventive, pentru o durată de 29 de zile.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, Tribunalul, potrivit disp. art. 70 alin. 2 C.pr.pen., aduce la cunoştinţa inculpatului faptele care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică a acestora, dreptul de a avea un apărător, precum şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i-se totodată atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa.
Întrebat fiind de către instanţă dacă doreşte să dea o declaraţie, inculpatul a arătat că doreşte să dea declaraţie în cauză, acesta fiind audiat, iar declaraţia sa fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, după citire şi semnare (filele …).
Cu ocazia audierii inculpatului, instanţa a respins ca nefiind utilă soluţionării cauzei următoarea întrebare formulată de reprezentantul Ministerului Public şi anume: „De ce cu ocazia întocmirii contractelor, se prevede ca în cazul în care nu se perfectează contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, S.C. R. renunţă la dreptul de a solicita restituirea preţului? Era o societate care executa lucrări, lucra pentru a obţine profit – ca orice societate comercială, de ce să renunţe la încasarea unei sume plătite, necondiţionat?”
Apărătorii aleşi ai inculpatului au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri constând în contractul de servicii privind supervizarea Autostrăzii Nădlac – Arad, minuta şedinţei săptămânale nr. …. întocmită la Biroul Consultantului din P., acţiunea introdusă în justiţie de S.C.R. S.R.L., în urma notificării de reziliere a contractului „Proiectare şi execuţie Autostrada Arad Nădlac şi drum de legătură” (filele …) şi a probei cu înscrisuri în circumstanţiere constând în … (filele ….).
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că se opune încuviinţării probelor cu înscrisuri având în vedere că – în ceea ce priveşte înscrisul denumit „Contract de servicii”, respectiv „Minuta şedinţei săptămânale nr. … întocmită la Biroul Consultantului din P.”, inginerul este la rândul său cercetat în dosar, iar în ceea ce priveşte hotărârea judecătorească pronunţată în cauză ca urmare a acţiunii introduse în justiţie de S.C.R. S.R.L. în urma notificării de reziliere a contractului aceasta nu este definitivă.
Tribunalul, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 67 C.proc.pen., a încuviinţat proba cu înscrisuri în sensul solicitat de apărători, acestea fiind depuse la dosarul cauzei (filele ….).
Nefiind cereri de formulat, instanţa a constatat propunerea de arestare preventivă în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbaterea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, după o scurtă expunere a situaţiei de fapt cuprinse în referat, a solicitat admiterea propunerii formulate de Parchet în sensul luării măsurii arestării preventive a inculpatului, fiind întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 148 lit. f Cod procedură penală atât sub aspectul cuantumului pedepsei prevăzute de lege pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului – aceasta fiind mai mare de patru ani, cât şi sub aspectul pericolului social concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatului ar fi de natură să o reprezinte, pericol ce rezultă indubitabil, din mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei.
Procurorul a solicitat a se observa scrisoarea înaintată de către A.R.I.C. prin care se arată că plata avansului – potrivit prevederilor condiţiilor de contractare FIDIC – se acordă sub formă de împrumut fără dobândă şi este destinat acţiunii de mobilizare execuţia lucrărilor de organizare de şantier, procurarea stocului iniţial de materiale necesare execuţiei lucrărilor, în speţă derulării proiectului construcţiei autostrăzii Nădlac – Arad şi nu în alte scopuri.
S-a mai arătat că deturnarea banilor a dus la neachitarea procentului din avans ce îi revenea potrivit Acordului de asociere a condus la sesizarea de către M. a Comisie Europene, a condus în mod direct la nerealizarea proiectului, existenţa suspiciunilor de fraudă a determinat suspendarea plăţilor pe Programul Operaţional Sectorial Transporturi cu toate consecinţele ce decurg din aceasta conform contractului de finanţare, iar nu în ultimul rând schimbarea destinaţiei fondurilor şi însuşirea sumelor de bani, sau efectuarea de plăţi în interesul altor societăţi din grup a avut consecinţe grave şi în ceea ce priveşte situaţia financiară a SC R. SRL – furnizori neplătiţi, formularea unor cereri de insolvenţă, neplata salariilor pentru angajaţii firmei.
În ceea ce priveşte banii folosiţi pentru I. S.R.L., reprezentantul Ministerului Public a solicitat a se observa faptul că această societate – pentru care s-au folosite unele sume de bani – înregistrează credite restante, iar administratorul firmei nu a avut cunoştinţă de plăţile efectuate de inculpatul I.N..
În ceea ce priveşte relaţia comercială cu S.C.B.A., procurorul a arătat că niciodată această firmă nu a transportat angajaţi pe ruta Arad – Nădlac solicitând a se raporta costul acestei curse la salariile angajaţilor.
Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, reprezentantul Ministerului Public, a solicitat a se observa faptul că M. nu a încasat nici la această dată cota procentuală din avans ce îi revenea conform acordului de asociere, fapt care l-a pus în imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor contractuale şi l-a determinat să sesizeze Comisia Europeană, cu consecinţa directă a sistării finanţării europene.
Pentru toate considerentele expuse, reprezentantul Ministerului Public a solicitat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului I.N. pe o perioadă de 29 de zile de la data de 02.12.2012.
Apărătorul ales al inculpatului, av. Ş.F., având cuvântul, a solicitat respingerea propunerii formulate de Parchet în sensul luării măsurii arestării preventive faţă de inculpat, în raport cu circumstanţele reale ale săvârşirii faptelor.
În acest context, apărătorul a arătat că probleme generate în prezenta cauză nu sunt legate de faptele inculpatului I.N. luate izolat, şi nici de situaţia financiară a firmei S.C. R. S.R.L., ci sunt legate de existenţa unei sesizări făcute de partenerul M. care nu a primit cota procentuală din avans ce îi revenea conform contractului de asociere, fapt ce l-a determinat să sesizeze Comisia Europeană.
În acelaşi context, al prezentării situaţiei premisă, apărătorul a arătat că operaţiunile la care se referă organul de urmărire penală există în sensul că a fost trimisă cu titlu de avans o sumă de bani semnificativă de 15% din valoarea totală a contractului cu titlu de avans de la statul român şi nu din fondurile europene, iar din această sumă de bani s-au făcut nişte plăţi nu neapărat pentru operaţiunile cărora le era destinate – mobilizări, proiectare, etc.
Apărătorul a arătat că, în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii prev. de art. 182 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen., parchetul a susţinut că inculpatul I.N. a făcut anumite retrageri de numerar folosite în alte scopuri decât cele declarate respectiv plata unor credite restante, plata unor furnizori, însă aceste operaţiuni nu pot fi – în opinia apărării – circumscrise elementului material prevăzut de textul de lege sus menţionat.
În ceea ce priveşte sumele obţinute cu titlu de avans, apărătorul a arătat că la dosarul cauzei există un raport de avizare ca şi cheltuială eligibilă cu nr. …, raport inclus în cererea de rambursare nr. …, deci a existat premisa încheierii unui contract cu fondurile europene, obţinerii unor sume de bani din fondurile europene de către CNADNR – ca reprezentant al statului, ulterior făcându-se şi o plată în avans din fondurile statului şi s-a întocmit un raport cu privire la valoarea, la caracterul eligibil al acestei sume cu titlu de avans, iar în final s-a încheiat un contract între statul român şi fondurile europene, mai mult statul român în baza contractului întocmit în luna octombrie a făcut şi o cerere de rambursare a sumelor de bani primite cu titlu de avans către societate S.C.R..
A mai arătat că sumele obţinute de către inculpat coincid întocmai cu contribuţia de 15% avansată de statul român din valoarea întregului contract, banii primiţi şi schimbaţi de inculpat nefăcând parte din fondurile europene, iar S.C.R. nu era decât un terţ între statul român şi fondurile europene, societatea nu era răspunzătoare de folosirea banilor existând un contract încheiat în acest sens, iar beneficiarul era statul român prin CNADNR.
Apărătorul a mai arătat că parchetul nu a reţinut în sarcina inculpatului I.N. dispoziţiile alin. 2 al art. 182 din Legea nr. 78/2000, întrucât faptele inculpatului nu au avut ca rezultat o consecinţă deosebit de gravă, nu au existat prejudicii şi nu a fost fraudat bugetul de stat, iar inculpatul chiar dacă a schimbat destinaţia fondurilor nu a obţinut foloase materiale legal obţinute.
În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare reţinută în sarcina inculpatului, apărătorul a arătat că, din punctul de vedere al apărării nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, nefăcându-se dovada că inculpatul I.N. şi-a însuşit sumele de bani sau că retragerile în numerar au fost însuşite de acesta.
În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu se circumscrie condiţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 148 lit. f C. proc.pen., nefiind subiectul prezentei propuneri de arestare preventivă.
În final a mai arătat că în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani, nefiind îndeplinită situaţia premisă, această infracţiune nu poate fi reţinută.
În final, a concluzionat în sensul respingerii propunerii de arestare preventivă formulată de Ministerul Public şi cercetarea inculpatului în stare de libertate, iar în subsidiar a solicitat luarea unei alte măsuri restrictive de libertate.
Cel de-al doilea apărător ales al inculpatului – avocat P.M., a solicitat respingerea propunerii formulate de parchet privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
În susţinerea solicitării, apărătorul a arătat că „firul roşu” al acuzaţiile aduse inculpatului I.N. îl reprezintă M..
A mai arătat că în ceea ce priveşte contractul de consorţiu din luna noiembrie 2011, acesta a fost încheiat în parteneriat cu S.C. R. deoarece M. nu dispunea de fonduri suficiente pentru onorarea obligaţiilor ce ar fi survenit în urma semnării acestuia, nu a prezentat scrisoare de garanţie, motiv pentru care, în luna august 2012 se încheie un nou document între M. şi S.C. R. cu anumite clauze în vederea derulării proiectului privind autostrada.
În contextul arătat, apărătorul a precizat că această situaţie reprezintă de fapt consecinţa disputei între două societăţi comerciale, generată de declaraţiile publice ale M. în sensul că nu şi-a încasat avansul şi nu este vorba de o faptă cu conotaţie penală.
S-a mai arătat că inculpatul a intenţionat să efectueze lucrările de construcţie a autostrăzii, motiv pentru care S.C.R. S.R.L. a şi introdus în justiţie o acţiune în urma notificării de reziliere a contractului şi a expus motivele pentru care inculpatul a făcut anumite plăţi conexe realizării proiectului finanţat, plăţi pe care avea dreptul să le facă atâta vreme cât interesul societăţii o putea cere.
Pentru toate considerentele expuse, apărătorul a solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de parchet şi cercetarea inculpatului I.N. în stare de libertate.
Cel de-al treilea apărător ales al inculpatului – avocat P.I., având cuvântul, a solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de parchet arătând că în cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 C.proc.pen. prin raportare la art. 68/1 C.proc.pen., la dosarul cauzei neexistând indicii temeinice că inculpatul a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, angajaţii S.C.R. aveau atribuţii definite de regulament iar toate acţiunile iniţiate de inculpat au fost în sensul respectării contractelor pe care firma le avea în derulare.
Apreciind că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 148 lit. f C.proc.pen., apărătorul a solicitat în principal respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de parchet, iar în subsidiar luarea unei alte măsuri restrictive de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în replică, a arătat că în ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare a cărei existenţă este negată de apărare, învinuitul C.G. a arătat că nu a semnat niciodată acele contracte şi nu a primit sumele de bani aferente semnării lor.
Procurorul a solicitat ca în ceea ce priveşte infracţiunea la fondurile europene instanţa să nu se lase indusă în eroare de apărare, în cauză fiind vorba de art. 18/3 alin. 3 din Legea nr. 78/2000 – un folos legal obţinut, iar cu ocazia analizării subiectului activ al infracţiunii, tribunalul va avea în vedere regimul juridic al acestui avans aşa cum a fost descris în referat precum şi practica Curţii Europene de Justiţie în domeniu – la care s-a făcut trimitere în referat, precum şi practica Curţii Constituţionale de unde rezultă foarte clar că statul român nu este beneficiarul sumelor de bani ci beneficiarul lucrării executate ce deserveşte Comunitatea Europeană, în concluzie fiind vorba de o infracţiune săvârşită la fondurile europene la capitolul venituri şi nu cheltuieli.
În ceea ce priveşte infracţiunea infracţiunile de fals parchetul nu insistă foarte mult cu privire la aceasta în lipsa unor documente originale iar în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor societăţii în alte scopuri, a solicitat ca instanţa să aibă în vedere faptul că inculpatul I.N. are calitatea de …. al societăţii, iar potrivit Legii 31/1990 aceasta se referă la administrator.
Inculpatul I.N., în ultimul cuvânt, a arătat că nu se mai află în posesia documentelor, nu a mai fost niciodată într-o situaţie asemănătoare şi înţelege să lase la aprecierea instanţei soluţia ce se va pronunţa.
JUDECĂTORUL
Prin propunerea nr. 437/P/2012, înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.12.2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul I.N., cercetat pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
– infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prev. de art. 182 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen., constând în aceea că, în calitatea de … al SC R. SRL şi … al Asocierii S.C. R. S.R.L. – M.E.E C. S.A. – S.C. D.C. S.R.L, ce a semnat cu CNADNR SA contractul de lucrări pentru Lot 1: „Proiectare şi execuţie autostrada Nădlac-Arad şi drum de legătură km 0+000-km 22+248″, având o valoare totală de 382.959.483,93 lei (fără TVA), din care 85% reprezintă contribuţia nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune, în perioada 01.07.2011 – 29.08.2011, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, cu intenţie a schimbat destinaţia fondurilor, respectiv a avansului în sumă de 71.230.464,01 RON încasat în baza facturii fiscale seria … nr. … şi a certificatului intermediar de plată nr. 1 în vederea mobilizării, proiectării şi execuţiei lucrărilor pentru autostrada Nădlac – Arad.
– utilizarea cu rea-credinţă a creditului societăţii prev. de art. 271 pct. 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen., constând în aceea că în calitatea de … al SC R. SRL a utilizat cu rea-credinţă creditul societăţii efectuând plăţi în interesul unor societăţi în care era interesat în mod direct ca acţionar al SC R. SRL sau ca acţionar al acelor societăţi.
– delapidare prev. de art. 215 1 C pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen. (pentru suma de 9.861.000 RON), constând în aceea că, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod repetat şi în susţinerea unei rezoluţii infracţionale unice inculpatul I.N. şi-a însuşit în total suma de 9.861.000 RON retrasă numerar din cont şi justificată ca plată avans achiziţionare terenuri.
– fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen. (20 acte materiale de instigare şi 7 de autorat), constând în aceea că, în baza unei rezoluţii infracţionale unice a întocmit în fals 7 antecontracte de vânzare – cumpărare prin contrafacerea scrierii şi a subscrierii – respectiv a semnăturii lui C.G., şi i-a determinat pe numiţii P.I., P.R.S., E.M. să falsifice documente prin care să justifice plata altor furnizori din avansul încasat de la CNADNR SA.
– infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 alin. 1 lit. b din legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen.(suma supusă operaţiunii de spălare a banilor, circa 25.000.000 RON), constând în aceea că, în perioada iulie – august 2011, în baza unei rezoluţii infracţionale unice – aceea de a ascundea provenienţa sumelor de bani provenind din avansul încasat de la CNDNR SA în numele asocierii contractante şi de a o folosi în interes propriu sau al societăţilor în care era interesat, prin transferuri bancare repetate, efectuate în baza unor operaţiuni comerciale fictive sau în baza unor documente false şi respectiv prin retrageri repetate de bani din contul societăţii în numerar, justificate prin antecontracte de vânzare cumpărare întocmite în fals, a disimulat provenienţa şi circuitul sumelor de bani provenind din fonduri europene ce aveau o destinaţie stabilită – lucrări la autostrada Nădlac – Arad şi a ascuns beneficiarul real al banilor din deturnarea fondurilor europene, din delapidare şi respectiv din infracţiuni la Legea 31/1990. Suma ce a făcut obiectul operaţiunilor de spălare a banilor este de 25.000.000 lei.
S-a apreciat că în cauză există indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa şi sunt de asemenea întrunite condiţiile prev. de art. 148 lit. f C.proc.pen. privind arestarea preventivă a acestuia.
A fost ataşat dosarul nr. 437/P/2012 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Prin Ordonanţa din data 01.12.2012 faţă de inculpatul I.N. a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
– infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prev. de art. 182 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen.
– utilizarea cu rea-credinţă a creditului societăţii prev. de art. 271 pct. 2 din Legea 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen. (cu privire la sumele achitate către firmele în care era interesat sau pentru firmele în care SC R. SRL era acţionar: 9.580.000 RON către SC B.A. – T.A. SA, 86.629,69 RON către SC S. SRL , 58.151,55 RON către SC KVB E. SA)
– delapidare prev. de art. 215 1 C pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen. (pentru suma de 9.861.000 RON).
– fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen. (20 acte materiale de instigare şi 7 de autorat)
– infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 alin. 1 lit. b din legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C pen.(suma supusă operaţiunii de spălare a banilor, circa 25.000.000 RON), toate cu aplic. art. 33 lit. a C pen.
Prin Ordonanţa din data de 01.12.2012, ora 17,20 s-a dispus reţinerea inculpatului I.N. pe o durată de 24 ore, începând cu data de 01.12.2012, ora 17,20 până la data de 02.12.2012, ora 17,20 pentru infracţiunile pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Codul de procedură penală condiţionează luarea măsurii arestării preventive de îndeplinirea cumulativă a trei condiţii de fond:
– să existe probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală (art. 143 din Codul de procedură penală);
– fapta respectivă să fie sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoare (art. 136 alin. 1 din Codul de procedură penală);
– să fie prezent cel puţin unul dintre temeiurile de arestare, expres şi limitativ prevăzute de art. 148 din Codul de procedură penală.
Sunt îndeplinite cerinţele art. 143 din Codul de procedură penală atunci când în cauză există probe – ca elemente de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea făptuitorului, la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei (art. 63 din Codul de procedură penală) sau indicii temeinice că s-a săvârşit o faptă prevăzută de lege, adică, conform art. 681 din Codul de procedură penală, atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a săvârşit fapta.
Aceste dispoziţii ale legii interne sunt în concordanţă cu art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO care condiţionează legalitatea privării de libertate a unei persoane de existenţa unor motive verosimile de a bănui că persoana care urmează a fi lipsită de libertate a săvârşit o infracţiune. În accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se înţeleg date, informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârşit infracţiunea respectivă. Aceste date nu trebuie să aibă aceeaşi forţă cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana să fie într-un final, acuzată sau trimisă în judecată.
Din materialul probator aflat la dosarul cauzei, Tribunalul constată că la data de ….2011 s-a semnat între CNADNR SA, în calitate de Autoritate Contractantă şi Asocierea formată din SC R. SRL – M. – E.E C. SA – SC D.C. SRL, în calitate de Antreprenor, Contractul pentru lotul 1 „Proiectare şi execuţie autostrada Nădlac – Arad şi drum de legătură, Lot 1: Km 0+000 – Km 22+218″, contractul având valoarea de 382.959.483,93 RON, din care 85%, reprezenta contribuţia UE prin Fondul de Coeziune. Această lucrare reprezenta o parte a unui proiect mai mare, cu o valoare totală de 1.316.495.976 RON, din care 913.179.052 RON finanţare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană din Fondul de Coeziune, iar restul sumei fiind asigurată de la bugetul de stat.
În data de 20.06.2011 a fost dat Ordinul de începere a lucrărilor, termenul de finalizare a lucrărilor fiind stabilit la 29.04.2013.
Asocierea SC R. SRL – M. – E.E C. SA – SC D.C. SRL avea drept lider pe SC R. SRL, aceasta din urmă având drept asociaţi pe inculpatul N.I. (…% din părţile sociale), acesta fiind şi …, şi pe G.C. (…% din părţile sociale).
Conform art. 14.2- Plata în avans din Condiţiile speciale la contractul de proiectare şi execuţie „Beneficiarul va efectua plăţi în avans, fără dobândă, în vederea mobilizării, proiectării şi execuţiei lucrărilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, după ce Antreprenorul va transmite garanţii în conformitate cu prevederile prezentei sub-clauze. (…) Fiecare plată în avans va fi justificată şi rambursată prin deduceri din Certificatele Interimare de Plată, în cuantumul indicat în Anexa la Ofertă. Deducerile vor începe să se facă din primul Certificat Interimar de Plată emis după acordarea avansului.”
Conform Anexei la Ofertă „Avansul se va acorda într-o singură tranşă în procent ce nu poate depăşi 15% din valoarea de contract acceptată, fără TVA”.
Prin adresa nr. … a A.R.I.C. s-au precizat cu privire la acordarea avansului că „Potrivit prevederilor condiţiilor de Contractare FIDIC, avansul se acordă sub formă de împrumut fără dobândă şi este destinat acţiunii de mobilizare reprezentând, în principal: transportul utilajelor şi mijloacelor de transport pe şantier, transportul şi cazarea personalului pe şantier în perioada de mobilizare, execuţia lucrărilor de organizare de şantier, procurarea stocului iniţial de materiale necesare execuţiei lucrărilor”.
De asemenea, referitor la interpretarea termenului „mobilizări” folosit în contractele FIDIC, Delegaţia Comisiei Europene în România a menţionat, prin adresa nr. …, următoarele „sugerăm că puteţi considera următoarea descriere a tipului de cheltuieli ca fiind în legătură cu activităţi de mobilizare: a) cheltuieli rezultate din începerea contractului, b) cheltuieli rezultate din achiziţia de materiale, echipamente necesare pentru executarea contractului şi orice alte cheltuieli anterioare substanţiale ca achiziţia de studii sau patente (…) în ambele cazuri descrise la punctul a) şi b) contractorul va utiliza avansul exclusiv pentru operaţiuni în legătură cu execuţia lucrărilor”.
Conform art. 1.14 – Obligaţii comune şi individuale din Condiţii speciale la contractul de proiectare şi lucrări încheiat, „Liderul (SC R. SRL) va fi autorizat de către membrii asocierii să primească instrucţiuni şi să recepţioneze plata pentru şi în numele fiecăreia şi tuturor persoanelor menţionate.”
Liderul Asocierii, SC R. SRL a emis către CNADNR SA factura fiscală seria … nr. …., reprezentând contravaloare avans, aferent Certificatului Interimar de Plată nr. 1, în valoare de 57.443.922,59 RON fără TVA. (71.230.464,01 RON cu TVA). Suma cu TVA a fost încasată de SC R. SRL de la CNADNR SA în data de …, în contul …, deschis la Banca …. cu explicaţia „cheltuieli Fond Coeziune”.
Ulterior, avansul în sumă de 57.443.922,59 RON fără TVA a fost avizat ca şi cheltuială eligibilă prin Raportul de verificare a eligibilităţii nr. .., întocmit de reprezentanţii AM P., şi a fost inclusă în Cererea de rambursare nr. …., întocmită de CNADNR SA.
Pentru a clarifica modul în care a fost folosit avansul acordat, Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) a solicitat S.C. R. S.R.L. o situaţie detaliată însoţită de documente justificative (facturi, extrase de cont, ordine de plată, etc.) care să ateste utilizarea acestuia. Prin adresa nr. …, SC R. SRL a transmis DLAF, în copie „conform cu originalul”, facturi, ordine de plată, extrase de cont, contracte pentru plăţile efectuate din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului. Toate copiile facturilor purtau menţiunea „contract nr. …. Proiectare şi execuţie Autostrada Arad Nădlac”.
De asemenea, unele facturi erau însoţite de comenzi adresate unor societăţi comerciale emitente ale facturilor, întocmite de SC R. SRL pentru a solicita furnizarea de bunuri, servicii sau lucrări în cadrul proiectului „Autostrada Arad Nădlac.”
Verificând realitatea acestor documente, DLAF a stabilit că o mare parte din suma de bani încasată cu titlu de avans a fost folosită în scopuri care nu aveau nici o legătură cu autostrada Nădlac-Arad. Astfel, această sumă a fost mai întâi transferată din contul iniţial (….deschis la … cu explicaţia cheltuieli Fond Coeziune) într-un alt cont deschis tot la …, al cărui sold iniţial era 0.
DLAF a stabilit, pe baza extrasului de cont pus la dispoziţie de către …, că din suma de 71.230.464,01 RON au fost efectuate de către SC R. SRL transferuri cu următoarele explicaţii, în contul …, deschis … de către SC R. SRL:
• 19.236.500 RON în data de 01.07.2011, cu explicaţia „virare sumă pentru acord asociere între R. – M. – D.C./… „;
• 5.000.000 RON în data de 08.07.2011, cu explicaţia „sumă reprezentând salarii”;
• 84.429,79 RON în data de 08.07.2011, cu explicaţia „transfer sumă reprezentând avans contracte leasing”;
• 89.121,97 RON în data de 11.07.2011, cu explicaţia „transfer sumă reprezentând avans contracte leasing”;
• 2.937.690,85 RON în data de 12.07.2011, cu explicaţia „avans leasing”;
• 14.384 RON în data de 13.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând panou identificare lucrări afişaj proiect Nădlac – Arad”;
• 6.100.000 RON în data de 15.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare balast, agregate de râu şi carieră, geotextil pentru proiectul Nădlac – Arad”;
• 50.157,21 RON în data de 15.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare date trafic pentru proiectul Nădlac – Arad „;
• 71.800,25 RON în data de 18.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare date trafic pentru proiectul Nădlac – Arad „;
• 636.227,12 RON în data de 19.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare avans contract leasing pentru proiectul Nădlac Arad”;
• 714.893,67 RON în data de 19.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând avans contract leasing pentru proiectul Nădlac Arad”;
• 3.101.012,55 RON în data de 20.07.2011, cu explicaţia „transfer sumă reprezentând materiale proiect Nădlac Arad”;
• 129.337,21 RON în data de 21.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare materiale pentru proiectul Nădlac Arad”;
• 714.240 RON în data de 21.07.2011, cu explicaţia „contravaloare materiale balast”;
• 3.370.880,27 RON în data de 22.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare materiale şi combustibil pentru proiectul Arad Nădlac”;
• 2.070.800 RON în data de 22.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare piatră spartă şi agregate concasate pentru proiectul Arad Nădlac”;
• 11.447.536 RON în data de 28.07.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare TVA aferent avans primit pentru proiectul Nădlac Arad”;
• 537.212,38 RON în data de 02.08.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare lucrări de execuţie, materiale de construcţii aferent avans primit pentru proiectul Nădlac Arad”;
• 265.132,72 RON în data de 03.08.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând lucrări de execuţie, materiale de construcţii aferent avans primit pentru proiectul Nădlac Arad”;
• 2.000.022,04 RON în data de 04.08.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând lucrări de execuţie, materiale de construcţii aferent avans primit pentru proiectul Nădlac Arad”;
• 10.843.733,46 RON în data de 24.08.2011 cu explicaţia „plăţi furnizori”;
• 1.815.352,52 RON în data de 29.08.2011 cu explicaţia „transfer sumă reprezentând contravaloare factură .. pentru proiectul Nădlac Arad”.
Totodată, în perioada 01.07.2011 – 29.08.2011 în contul … aparţinând SC R. SRL nu au fost alte încasări, în data de 01.07.2011, soldul contului menţionat era 0 RON, iar la sfârşitul perioadei (29.08.2011), soldul contului menţionat era 651,23 RON.
Din acest cont, SC R. SRL a efectuat o serie de plăţi către mai multe societăţi comerciale – SC C.P. SRL, SC U.P.C. SRL, SC H.C. SRL, SC G.C. SRL, SC J. SRL, pentru justificarea cărora a transmis DLAF, prin adresa nr. …, facturi fiscale, în copie, emise pentru „avans lucrări sau avans achiziţie de materiale” sau pentru achiziţie de lucrări/materiale.
În urma analizei plăţilor sus-menţionate pe baza documentelor puse la dispoziţie de SC R. SRL, de respectivele societăţi comerciale, a extraselor de cont a acestor societăţi, dar şi a extraselor conturilor deschise de SC R. SRL la alte bănci comerciale anume …., DLAF a stabilit mai întâi că sumele de bani plătite către cele cinci societăţi comerciale au fost restituite către SC R. SRL, de obicei în aceeaşi zi cu cea a încasării şi în alte conturi decât cele din care s-a făcut plata, cu explicaţia „contravaloare restituire plată eronată” sau „contravaloare restituire plată necuvenită” (sumele au intrat în conturile societăţilor la data de 4.07.2011, cu excepţia SC J. SRL, în cazul căreia suma a fost avansată la 29.08.2011 şi au fost transferate în aceeaşi zi – 4.07.2011 sau 29.08.2011 către alte conturi bancare deschise de către SC R.). De asemenea, unul din conturile SC R. (…) a fost alimentat şi cu suma de 5.000.000 RON provenită din contul …aparţinând SC R. SRL şi transferată cu explicaţia „alimentare salarii”.
În urma solicitării DLAF, SC G.C. SRL, SC H.C. SRL, SC U.P.C. SRL, SC C.P. SRL, SC J. SRL au transmis documente justificative privind operaţiunile comerciale derulate cu SC R.. Analizând aceste înscrisuri, DLAF a constatat diferenţe între exemplarele puse la dispoziţie de aceste societăţi şi exemplarele puse la dispoziţie de SC R., anume:
– factura nr. …, factura nr. … şi factura nr. .. (emise de SC G.C. SRL), factura nr. … şi factura nr. … (emise de SC H.C. SRL) purtau menţiunea „ANULAT” spre deosebire de facturile cu acelaşi număr, prezentate în copie de SC R. SRL, iar modul de scriere (forma) nu era acelaşi/aceeaşi, deşi aveau acelaşi conţinut cu cel al facturilor prezentate DLAF de către SC R. SRL
– factura nr. … în valoare de 375.000 RON, factura nr. … în valoare de 385.000 RON, factura nr. … în valoare de 2.500.000 RON, factura nr. … în valoare de 2.070.800 RON şi factura nr. … în valoare de 714.240 RON emise de SC C.P. SRL către SC R. SRL, erau anulate (barate). De asemenea, deşi conţinutul acestor facturi era identic cu cel al facturilor transmise DLAF de către SC R. SRL, forma (modul de scriere) era diferit.
– factura cu nr. … emisă de SC U.P.C. SRL către SC R. SRL pentru „avans lucrări Arad Nădlac”, în valoare de 2.700.000 RON era anulată (barată). De asemenea, deşi conţinutul acestei facturi era identic cu cel al facturii nr. … transmisă DLAF de către SC R. SRL, forma (modul de scriere) era diferit.
– factura seria … emisă de SC J. SRL în valoare de 2.500.000 RON purta menţiunea „ANULAT în baza rezilierii contractului şi restituirii avansului”, spre deosebire de factura cu acelaşi nr. şi dată transmisă DLAF, în copie, de către SC R. SRL.
Ulterior, la 24.09.2012, în urma solicitării DLAF, SC R. a transmis, în copie, documente de renunţare sau reziliere a operaţiunilor comerciale menţionate, fără a prezenta însă originalul facturilor.
Audiaţi în cauză (vol. … d.u.p.), martorii … au arătat că fie că facturile care justificau operaţiunile comerciale desfăşurate cu SC R. SRL nu sunt înregistrate în contabilitate, deoarece au fost anulate, necunoscând motivul anulării acestora şi a restituirii sumelor de bani către R. (…), respectiv că nu cunoaşte nimic despre emiterea facturilor sau despre anularea lor şi că în august-septembrie 2012 a semnat la solicitarea numitei E.M. – … la SC R. şi … la SC J. – o convenţie de încetare a unui contract de prestări servicii încheiat cu SC R., fără a şti însă de ce a semnat acest act (….). Mai mult acesta a precizat şi că semnătura de pe adresa prin care SC J. afirma că nu îşi poate executa obligaţiile contractuale nu îi aparţine.
Numitul N.D.I. (…. SC J.) a arătat că a aflat despre existenţa acestui contract abia la data restituirii sumei de 1.800.000 lei către SC R., iar convenţia de încetare a contractului de prestări servicii încheiat cu R. (datată …, pentru a justifica restituirea sumei) i-a fost prezentată spre semnare de E.M. în luna septembrie 2012 şi că a refuzat să o semneze deoarece „…”.
Trebuie menţionat că, pentru justificarea plăţii sumei de 1.818.000 RON către SC J. SRL, SC R. a trimis DLAF contractul de prestări servicii nr… având ca obiect Proiectare şi servicii de asistenţă tehnică pentru autostrada Nădlac-Arad şi o factură emisă de SC J., în valoare de 2.500.000 RON. În mod evident, declaraţiile persoanelor audiate duc la concluzia că acest contract a avut doar o existenţă scriptică, pentru a justifica o plată efectuată de societatea inculpatului din suma primită ca avans, iar actul prin care s-a procedat la rezoluţiunea contractului a fost antedatat.
DLAF a mai stabilit că în perioada 01.07.2011 – 30.08.2011, prin transferuri succesive între conturile menţionate, o parte din sumele de bani acordate de CNADNR SA cu titlu de avans şi destinate „mobilizării, proiectării şi execuţiei lucrărilor” au fost direcţionate/utilizate, de către SC R. SRL, cu sprijinul societăţilor comerciale deja menţionate (SC C.P. SRL, SC U.P.C. SRL, SC H.C. SRL, SC G.C. SRL, SC J. SRL) în următoarele scopuri/destinaţii:
1. operaţiuni/plăţi către SC B.A. – T.A. SA, în suma totală de 9.580.000 RON cu explicaţia „plată conform contract”
– 04.07.2011 – 4.200.000 RON (plată din ….);
– 13.07.2011 – 400.000 RON (plată din ….);
– 13.07.2011 – 2.000.000 RON (plată din ….);
– 18.07.2011 – 1.880.000 RON (plată din ….);
– 18.07.2011 – 500.000 RON (plată din ….);
– 30.08.2011 – 600.000 RON(plată din ….);
Din documentele puse la dispoziţia DLAF de către … prin adresa nr. …., a rezultat că, pentru justificarea plăţii de 500.000 RON către SC B.A. – T.A. SA, SC R. SRL a prezentat băncii comerciale contractul de împrumut nr. … (încheiat între SC R. SRL, în calitate de împrumutător şi SC B.A. – T.A. SA, în calitate de împrumutat) împreună cu acte adiţionale la acest contract. Conform art. 2.1 din contractul menţionat, „împrumutătorul acordă împrumutatului, în vederea desfăşurării activităţii proprii, un împrumut în bani, printr-o singură solicitare sau prin solicitări succesive, în caz de necesitate şi la cererea celui din urmă”.
Prin adresa nr. … a comunicat DLAF că la baza transferului în sumă de 1.880.000 RON a stat un contract de împrumut încheiat între SC R. SRL şi SC B.A. – T.A. SA. De asemenea, … a comunicat DLAF că „acest contract semnat între cele două societăţi comerciale nu are nicio legătură directă cu fondurile europene alocate proiectului Construcţia Autostrăzii Nădlac – Arad”, iar prin adresa nr. …. a comunicat că „respectivul contract are nr. …. (acelaşi cu cel transmis de …), şi este încheiat între SC R. SRL, în calitate de împrumutător, şi SC B.A. – T.A. SA, în calitate de împrumutat.”
Pentru justificarea acestor plăţi, prin adresa nr…, SC R. SRL a transmis DLAF Contractul pentru servicii charter nr. …, încheiat între SC B.A. T.A. SA, în calitate de prestator şi SC R. SRL, în calitate de beneficiar, conform căruia prestatorul se angajează să furnizeze două sau mai multe aeronave, complet echipate şi alimentate cu combustibil, precum şi echipaj navigant licenţiat, în scopul operării unor curse aeriene (….) în perioada 13.10.2012 – 30.04.2013, în valoare totală de 4.231.673 EUR cu TVA.
Conform art. 15 din contractul menţionat, SC R. SRL urma să plătească SC B.A. – T.A. SA, un depozit de 50% din valoarea zborurilor contractate, cu titlu de împrumut, sumă necesară pentru achiziţionarea unei aeronave necesare operării programului solicitat, în valoare de 2.115.837 EUR care urma să compenseze parţial valoarea primelor facturi fiscale emise.
Prin adresa nr. …, SC R. SRL a precizat că plăţile efectuate în baza acestui contract, în suma totală de 8.991.670 RON reprezintă avans şi „au fost considerate ca fiind împrumut acordat companiei B.A.”. Pentru justificarea acestora a anexat ordine de plată pentru aceleaşi plăţi efectuate către B.A. identificate de DLAF ca fiind efectuate din avansul acordat de CNADNR SA (cu excepţia plăţii de 600.000 RON din 29.08.2011) şi pentru care SC R. SRL a depus la două din băncile comerciale un alt contract de împrumut încheiat între cele două societăţi comerciale (contractul de împrumut nr. …). În conţinutul ordinelor de plată nu se menţionează că sunt aferente contractului nr. ….
În acest context, trebuie menţionat că SC B.A. – T.A. SA are ca asociaţi pe SC R. SRL (…%), G.R. (…%) şi N.I. (..%), iar calitatea de … este deţinută de N.I..
Audiat în cauză, martorul …, … în cadrul B.A. a precizat că SC B.A. nu a efectuat transporturile de muncitori la punctul de lucru de la Arad, cel mai probabil deoarece SC R. nu a mai solicitat acest lucru (vol…. d.u.p.). Inculpatul I.N. a confirmat acest aspect, arătând că transporturile nu au fost realizate datorită închiderii aeroportului din Arad. În aceste condiţii, Tribunalul constată că plăţile efectuate de SC R. către B.A. nu au practic nici o justificare şi nu au decât o legătură teoretică cu construcţia autostrăzii Nădlac – Arad.
2. operaţiuni de retragere în numerar, în sumă totală de 9.861.000 RON cu scopul declarat la banca … – achiziţie de terenuri, de la numitul G.C. (asociat în SC R. SRL alături de N.I.) – 04.07.2011 – 5.160.000 RON; 13.07.2011 – 1.522.500 RON; 13.07.2011 – 649.500 RON; 18.07.2011 – 2.000.000 RON; 22.07.2011 – 83.000 RON; 22.07.2011 – 200.000 RON; 30.08.2011 – 246.000 RON.
În legătură cu operaţiunile de retragere numerar menţionate, prin adresa nr. …., …a transmis DLAF formularele de eliberare numerar din datele menţionate şi antecontracte de vânzare – cumpărare a unor bunuri imobile (terenuri). Antecontractele de vânzare cumpărare sunt încheiate între C.G., în calitate de promitent vânzător şi SC R. SRL, în calitate de promitent cumpărător, şi au ca obiect terenuri situate în extravilanul comunei …. Conform menţiunilor din antecontractele de vânzare – cumpărare, C.G. a primit, ca avans din preţul vânzărilor, sume de bani, în numerar, de o valoare aproximativ apropiată cu sumele anterior menţionate. De asemenea, în conţinutul antecontractelor de vânzare cumpărare, este prevăzut că „terenul este proprietatea promitentului vânzător, condiţionată de perfectarea formei autentice a contractului de vânzare cumpărare de dobândire.”
De asemenea, prin adresa nr. …, SC R. SRL a transmis, la solicitarea DLAF, registrul de casă SC R. SRL aferent perioadei 01.07.2011 – 15.09.2011. În registrul de casă sunt evidenţiate operaţiunile de retragere în numerar anterior menţionate, la încasări cu explicaţia „virament casă”, iar la rubrica plăţi sunt înregistrate, printre altele, operaţiuni cu explicaţia „avans achiz. teren I.N.” sau „avans achiz. teren C.G.”.
Tribunalul reţine aşadar că aceste antecontracte, aflate în volumele … şi … de urmărire penală, nu au absolut nici o legătură cu contractul de execuţie a autostrăzii Nădlac – Arad, obiectul acestora fiind achiziţia de terenuri în zona ….. La aceste aspecte se adaugă şi faptul că la data de …, SC R. a cumpărat un număr de …. de terenuri în com. …, însă nici unul dintre acestea nu a fost achiziţionat de la C.G. (vol…. d.u.p.).
Audiat în cauză, numitul C.G. a învederat că nu a avut cunoştinţă de existenţa acestor antecontracte până la data de 29.11.2012, când i-au fost prezentate de organele de urmărire penală, că nu a primit nici o sumă de bani în contul acestora şi că nu îşi recunoaşte nici semnătura de pe acestea. C.G. a arătat şi că a vândut terenuri din com. …, dar nu către S.C. R., ci către I.N..
Totodată, DLAF a mai constat existenţa altor plăţi efectuate din suma primită ca avans, după cum urmează: operaţiuni de rambursare credit restant aferent Actului adiţional nr. … (credit pe obiect) încheiat cu … şi rambursare dobânzi restante şi comision de administrare restant aferente Contractului de credit nr. … şi a actelor adiţionale ulterioare în valoare totală de 2.407.203,99 RON, plăţi reprezentând onorariu notar public, taxa de carte funciară şi impozit datorat conform contract de vânzare – cumpărare nr. …, având ca obiect teren în … în valoare totală de 2.073.212,20 RON şi o plată către SC C.C. SRL în sumă de 403.926,23 RON efectuată de SC R. SRL din contul … în data de 11.07.2011 din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului, care, a fost, în fapt, efectuată pentru materiale necesare pentru proiectul Complex ….
Separat de aceste aspecte, s-a constatat că din sumele de bani provenite din avansul acordat în cadrul contractului, SC R. SRL a efectuat, în perioada 01.07.2011 – 30.08.2011, plăţi către diverse societăţi comerciale, pentru justificarea cărora a prezentat DLAF facturi fiscale, ordine de plată precum şi comenzi ataşate unor facturi pentru solicitarea de prestaţii pentru şantierul Arad – Nădlac. Aceste comenzi ar fi fost transmise DLAF pentru a crea aparenţa că obiectul facturilor şi implicit plata acestora este în legătură cu realizarea contractului de proiectare şi execuţie Autostrada Arad-Nădlac.
În scopul verificării realităţii şi obiectului prestaţiilor precum şi a semnificaţiei încasărilor acestor sume, DLAF a solicitat societăţior comerciale clarificări, cu transmiterea, în copie, de documentelor financiar contabile justificative aferente acestor operaţiuni.
Urmare a acestor verificări, s-a constatat că plata în sumă de 86.629,69 RON efectuată de SC R. SRL către SC S. SRL prin OP din data de 20.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de C.N.A.D.N.R. în cadrul contractului a fost, în fapt, efectuată pentru elaborare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) teren imobil situat în … în suprafaţă de … ha – Aeroport …, servicii prestate în baza unui contract încheiat de S. SRL cu SC I. SRL.
Însă, între factura nr. …. transmisă de SC S. SRL şi factura cu acelaşi nr. şi dată, transmisă DLAF de SC R. SRL, există diferenţe semnificative, în sensul că respectiva factură fusese emisă către SC I. SRL în baza unui contract de prestări servicii încheiat între aceste două societăţi şi nu către SC R.. SC S. G. a mai precizat în răspunsul trimis DLAF că factura transmisă este singura factură cu nr. ….
Totodată, plata în sumă de 58.151,55 RON, efectuată de SC R. SRL către SC KVB E. SA prin OP din data de 20.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului a fost, în fapt, efectuată pentru consultanţă în vederea obţinerii Avizului de Mediu şi Acordului de Mediu pentru Aeroport … (amplasament localizat în localitatea …), servicii prestate în baza unui contract încheiat de KVB E. SA cu SC I. SRL.
Din nou s-au constatat diferenţe între aceeaşi factură, seria … nr …. transmise DLAF, atât de către emitent cât şi de către SC R. SRL, în sensul că factura menţionată a fost emisă de SC KVB E. SA către SC I. SRL şi nu către SC R. SRL deşi factura seria … nr … transmisă DLAF de SC R. SRL este completată la cumpărător cu datele acestei societăţi, iar factura seria … nr …. transmisă DLAF de către SC R. SRL nu prezintă menţiunea „contract nr. …”.
Trebuie menţionat că factura fusese emisă de SC KVB E. SA către SC I. SRL în baza unui contract de prestări servicii în legătură cu construcţia unui aeroport la ….
Tribunalul reţine şi că SC I. SRL are ca asociaţi SC B.A. – T.A. SA (25%) şi SC R. SRL (75%). Audiat în cauză, numitul R.R., … al SC I. SRL, a depus la dosar facturile emise de SC S. şi SC KVB, inclusiv contractele aferente acestora şi a arătat că nu cunoaşte cum au ajuns aceste facturi în posesia reprezentanţilor SC R., confirmând şi existenţa diferenţelor dintre cele două exemplare ale facturii, constatate şi de DLAF.
De asemenea, plata în sumă de 32.336,80 RON efectuată de SC R. SRL către SC D.P. SRL prin OP din data de 20.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului, a fost, în fapt, efectuată pentru lucrări (tencuieli, zidării) prestate de SC D.P. SRL la obiectivul „…, beneficiar SC R. SRL.
Şi în acest caz s-au constatat diferenţe între copiile facturii nr. …. emisă de SC D.P. SRL şi transmise DLAF atât de către SC D.P. SRL cât şi de către SC R. SRL , în sensul că factura nr. … transmisă DLAF de SC D.P. SRL are înscrisă la rubrica „denumirea produselor sau a serviciilor” menţiunea „contravaloare lucrări execuţie la obiectivul … – cf. Contract” spre deosebire de exemplarul facturii nr. … transmis de SC R. SRL, care are doar menţiunea „contravaloare lucrări execuţie”.
S-a mai constatat că plata în sumă de 60.000 RON, efectuată de SC R. SRL către SC R. SA prin OP din data de 20.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului, a fost, în fapt, efectuată pentru furnizare de materiale livrate de SC R. SA pe şantierul SC R. SRL de pe aeroportul B. în baza contractului nr. ….
Şi în acest caz s-au constatat diferenţe între facturii cu nr. … emisă de SC R. SA transmisă DLAF, în copie „conform cu originalul”, atât de către emitent cât şi de către SC R. SRL, în sensul că factura menţionată a fost emisă de SC R. SA către SC R. SRL în data de …. şi are valoarea de 31.366,84 RON spre deosebire de factura cu nr. … emisă de SC R. SA, transmisă, în copie de SC R. SRL, căre poartă data de …, şi are valoare de 60.740,16 RON, iar factura transmisă DLAF de către SC R. SRL are înscrisă la rubrica „denumirea produselor sau a serviciilor” menţiunea „livrări 01.06 – 30.06.2011″, spre deosebire de copia facturii transmisă de SC R. SA, care are menţiunea „livrări 01.06 – 09.06.2011″
Din informaţiile comunicate DLAF de către SC R. SA, materialele de construcţie au fost livrate R. la şantierul de pe aeroportul B., în baza unui contract de prestări servicii care avea ca obiect vânzarea de agregate de balastieră şi carieră şi transportul acestora la organizările de şantier ale cumpărătorului din B.
S-a mai constatat şi că plata în sumă de 15.000 RON efectuată de SC R. SRL către SC S.T.L. SRL prin OP din data de 21.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului a fost, în fapt, efectuată pentru servicii de transport prestate la şantierul SC R. SRL din ….
Astfel, la solicitarea DLAF, SC S.T.L. SRL, a precizat că „în perioada martie – aprilie 2011 societatea a efectuat prestări servicii transport persoane la şantierul R. SRL din …., iar suma încasată în valoare de 15.000 RON la data de 22.07.2011 de către societate, reprezintă plată parţială – factura nr. …, plată integrală factura nr. … şi plată parţială factura nr. … cu menţiunea că aceste facturi au fost încasate în urma serviciilor de transport prestate la şantierul SC R. SRL din …, şi, de asemenea, această încasare a fost alocată facturilor menţionate mai sus, în ordine cronologică potrivit fişei de client, fiind prezentat atât contractul de prestări servicii transport nr. … şi factura nr. … nu din data de .., în valoare de 25.534,08 RON, emisă de SC S.T.L. SRL pentru „servicii de transport persoane luna martie – aprilie 2011. DLAF a constatat că menţiunea privind perioada efectuării serviciilor de transport nu apare pe copia facturii transmisă DLAF de SC R. SRL .
De asemenea, plata în sumă de 15.845,70 RON efectuată de SC R. SRL către SC C.T. SRL prin OP din data de 21.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului a fost, în fapt, efectuată pentru furnizare şi montaj rulouri textile la imobilul …, servicii prestate în baza unui contract încheiat anterior proiectului, respectiv în anul … cu SC R. SRL.
Din nou, analizând factura cu nr. …, emisă de SC C.T. SRL către SC R. SRL transmisă DLAF, în copie „conform cu originalul”, atât de către emitent cât şi de către SC R. SRL, s-au constatat diferenţe, în sensul că factura menţionată a fost emisă de SC C.T. SRL către SC R. SRL în data de … deşi factura cu acelaşi nr. transmisă DLAF de SC R. SRL poartă data de …, iar factura cu nr. …., transmisă DLAF de SC C.T. SRL este completată la rubrica „denumirea produselor sau a serviciilor”, cu menţiunea „plată lucrări suplimentare cf. contract … – situaţie de lucrări nr. 4″, spre deosebire de factura cu nr. …, transmisă de SC R. SRL, care are înscrisă doar menţiunea „plată lucrări suplimentare”.
SC C.T. SRL a comunicat DLAF că a încheiat cu SC R. Contractul de prestări servicii nr. .. având ca obiect furnizarea de rulouri textile – imobil …, iar factura a fost emisă în baza acestei convenţii.
De asemenea, DLAF a constatat că plata în sumă de 100.000 RON efectuată de SC R. SRL către SC P.C. SRL prin OP din data de 21.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului de proiectare şi lucrări, a fost, în fapt, efectuată pentru servicii de deszăpezire pe DN1 – district …, prestate de SC P.C. SRL pentru SC R. SRL în perioada decembrie 2010 – ianuarie 2011.
Astfel, SC P.C. SRL a transmis, în copie, facturile nr. … din …, în valoare totală de 100.000 RON emise de către SC P.C. SRL către SC R. SRL precum şi situaţii de lucrări aferente acestor facturi, precizând şi că nu a emis facturile nr. … în luna iunie 2011. Conform acestor documente, activităţile prestate au constat în activităţi de deszăpezire efectuate pentru SC R. SRL, în perioada decembrie 2010 – ianuarie 2011 pe DN1 – district …, iar plata OP din 21.07.2011, reprezintă plata unor facturi emise de SC P.C. SRL în perioada 30.07.2010 – 30.03.2011, pentru activităţi de deszăpezire şi alte prestări de servicii.
S-au constatat diferenţe între facturile cu nr. … emise de SC P.C. SRL către SC R. SRL şi transmise DLAF în copie atât de către emitent cât şi de către SC R. SRL, în sensul că facturile menţionate au fost emise de SC P.C. SRL către SC R. SRL în data de …, deşi facturile cu acelaşi nr. transmise DLAF de SC R. SRL poartă data de …, iar facturile cu nr. … din …, transmise DLAF de SC P.C. SRL sunt completate la rubrica „denumirea produselor sau a serviciilor”, cu menţiunea „prestări servicii – activitate de deszăpezire conform situaţie ataşată”, spre deosebire de facturile nr. …. din … transmise de SC R. SRL, care au înscrisă doar menţiunea „prestări servicii”.
Totodată, plata în sumă de 50.000 RON efectuată de SC R. SRL către SC C.R. SRL (actual SC R.G.C. SRL) prin OP din data de 21.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului a fost, în fapt, efectuată pentru lucrări executate de SC C.R. SRL pentru SC R. SRL la obiectivul Şcoala …, în calitate de subantreprenor.
Astfel, SC C.R. SRL a transmis, în copie, factura nr. …, în valoare de 167.076,46 RON emisă către SC R. SRL, situaţia de lucrări nr. … aferentă acesteia, precum şi contractul nr. …, încheiat cu SC R. SRL şi având ca obiect lucrări de construcţii civile la Şcoala …, precizând că în data de 19.06.2011 societatea nu a emis nici o factură către SC R. SRL” şi că „plata încasată de 50.000 RON reprezintă o plată parţială la factura nr. …”.
S-au constatat iarăşi diferenţe între copiile facturilor trimise DLAF de către cele două societăţi, în sensul că factura menţionată a fost emisă de SC C.R. SRL către SC R. SRL în data de …. deşi factura cu acelaşi nr. transmisă DLAF de SC R. SRL poartă data de …, iar factura cu nr. …, transmisă DLAF de SC C.R. SRL este completată la rubrica „denumirea produselor sau a serviciilor”, cu menţiunea „c/v servicii prestate situaţie lucrări ….”, spre deosebire de factura cu acelaşi nr. din … transmisă DLAF de SC R. SRL, care are înscrisă doar menţiunea „contravaloare servicii prestate”.
S-a mai reţinut de către DLAF că plata în sumă de 356.456,90 RON (aferentă facturii nr. …) efectuată de SC R. SRL către SC N.M. SRL prin OP din data de 20.07.2011, din sume provenite din avansul acordat de CNADNR SA în cadrul contractului a fost, în fapt, efectuată pentru material (celule multicell) livrat către SC R. SRL pentru obiectivul Aeroport B., conform comenzii nr.<
