Consilierul prezidenţial, Peter Eckstein-Kovacs, şi ministrul Culturii, Hunor Kelemen, se luptă pentru fotoliul de preşedinte al UDMR.
UDMR va trebui să îşi aleagă în februarie un nou lider. După 18 ani în fruntea Uniunii, Bela Marko a anunţat sâmbătă la Târgu-Mureş că nu îşi mai doreşte această funcţie. Liderul UDMR s-a declarat însă mulţumit de realizările sale în fruntea Uniunii. La 18 ani de mandat, principalele câştiguri ale UDMR pentru comunitatea maghiară din România, sub conducerea lui Bela Marko, rezidă în faptul că „UDMR a obţinut adoptarea legislaţiei referitoare la folosirea limbii maghiare în administraţie în localităţile cu minimum 20% etnici maghiari, locuri speciale pentru maghiari în universităţile româneşti de stat, dar şi în liceele din România, înfiinţarea de şcoli cu predare exclusiv în limba maghiară chiar în spaţiile în care până nu cu mult timp în urmă funcţionau şcoli mixte sau cu predare în limba română, locuri speciale pentru maghiari în poliţie sau în administraţia publică şi menţinerea aproape constantă la guvernare sau în sfera puterii a oamenilor politici susţinuţi de Uniune”, spun analiştii politici.
Nerealizările UDMR
UDMR nu a reuşit însă până acum să treacă Legea referitoare la Statutul Minorităţilor Naţionale, proiect aflat în dezbatere de nu mai puţin de 12 ani, dar care nu a reuşit să treacă prin Parlament în ciuda tuturor aranjamentelor politice cărora s-a dedat UDMR. De asemenea, în ultimul an UDMR încearcă să impună adoptarea Legii învăţământului cu modificări substanţiale în favoarea comunităţii maghiare, însă nici aceasta nu a trecut de Parlament.
UDMR ameninţă cu ruperea coaliţiei guvernamentale dacă PD-L nu îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe acest proiect de lege. Ambele proiecte ar oferi o şi mai mare autonomie comunităţii maghiare, care, prin intermediul UDMR, a inclus în programele de guvernare, atât în cel al PNL, cât şi în cel al PDL, ideea autonomiei teritoriale, obiectiv spre care, de 18 ani, cu paşi mărunţi, se îndreaptă UDMR şi comunitatea maghiară din Transilvania, însă care este văzut sensibil diferit de partenerii români care marşează mai mult pe ideea descentralizării decât pe cea a autonomiei pe criterii etnice pe care o promovează liderii maghiari. Un alt insucces de moment al UDMR sub conducerea lui Bela Marko îl reprezintă faptul că Uniunea nu a reuşit deocamdată să impună redesenarea regiunilor României astfel încât Mureş-Harghita şi Covasna, aşa-numitul Ţinut Secuiesc să fie în aceeaşi regiune. Liderii UDMR speră însă că acest deziderat va fi posibil în 2012, iar în paralel administraţiile locale şi judeţene din această zonă, cu lideri UDMR, au declanşat proiecte comune de dezvoltare pentru a forţa practic redesenarea regiunilor.
„Oile rătăcite” ale UDMR
Bela Marko a făcut apel la unitate şi la o politică integratoare şi a dat ca exemplu concesia făcută de el şi echipa sa atunci când Laszlo Tokes a primit prima poziţie pe listele UDMR la alegerile europarlamentare deşi se poziţionase în afara Uniunii. Bela Marko a amintit şi de alţi lideri maghiari care, de-a lungul timpului, au ales să se poziţioneze în afara UDMR doar pentru că, spune liderul UDMR, majoritatea nu le-a susţinut punctele de vedere. Printre aceştia s-ar număra preşedintele PCM, Jeno Szasz, sau foştii parlamentari Tibor Torro şi Zsolt Szilagy, dar şi mulţi alţi mem-bri UDMR cu viziuni radicale care critică de ani buni UDMR fie din cadrul unor organizaţii civice cum ar fi UCM, CNS sau CNMT sau chiar din PCM, organisme care au avut la bază nucleul radical din UDMR şi dorinţa membrilor acestuia de a oferi electoratului maghiar pluripartitismul despre care Bela Marko spune că nu face decât să dezbine comunitatea maghiară, care trebuie să îşi urmărească interesul, şi ni cidecum vreo doctrină politică. Astfel, în cei 18 ani de mandat, deşi a făcut mereu apel la unitate şi spune că a dus o politică integratoare, Bela Marko a suferit cea mai mare înfrângere tocmai prin apariţia acestor formaţiuni care periclitează din ce în ce mai tare şansele viitoare ale Uniunii de a intra în Parlamentul României, în condiţiile în care rezultatele obţinute prin politica paşilor mărunţi de UDMR nu sunt considerate satisfăcătoare de comunitatea maghiară, care nu a primit nici autonomia promisă, dar nici nu o duce mai bine decât românii din Transilvania. Mai mult, chiar susţinătorii UDMR spun acum că, prin rămânerea la guvernare alături de PDL, Uniunea aflată sub comanda lui Bela Marko a condamnat la sărăcie întreaga populaţie a României în condiţiile în care salariile au fost diminuate cu 25%, preţurile produselor şi serviciilor au crescut, iar acum şi pensiile vor fi diminuate cu 5,5%. În atari condiţii, mandatul viitorului lider UDMR nu va fi unul simplu. Acesta va trebui să reaşeze priorităţile UDMR şi să hotărască dacă va menţine doleanţele autonomiste în acelaşi ton moderat sau dacă va încerca să aducă mai mulţi maghiari alături de UDMR prin radicalizarea revendicărilor.
UDMR, faţă în faţă cu Tokes
Pe fondul campaniei electorale interne, dar şi în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare din 2012, UDMR trebuie să obţină sprijinul maghiarilor, cu atât mai mult cu cât Laszlo Tokes a anunţat că înfiinţează un nou partid unguresc în Transilvania, iar Jeno Szasz va încerca să consolideze poziţia PCM prin revendicări radicale. Astfel se poate explica deja poziţia lui Hunor Kelemen, actualmente preşedinte executiv al UDMR, care şi-a anunţat candidatura la şefia Uniunii şi care s-a grăbit să declare deja că autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă în continuare principalul deziderat al UDMR. De altfel, Kelemen se bucură de întreaga simpatie a lui Bela Marko. El va trebui să îl înfrunte însă pe consilierul prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs.
