Situația generată de elaborarea și formularea unui subiect primit spre rezolvare de elevii din județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Prahova, participanți la etapa județeană a Olimpiadei de Limba și literatura română pentru clasa a XII-a a generat multe discuții în mediile de comunicare, majoritatea celor chemați sau nu să-și spună părerea au înfierat inițiativa unor profesori de a le cere elevilor participanți să conceapă un denunț fictiv.
”Imaginează-ți că te numești Luca Străjescu și ești personajul care colectează cotele țăranilor pentru stat din fragmentul extras din romanul Moromeții de Marin Preda. Redactează un referat (raport scris) adresat conducerii de partid, prin care să denunți calitatea de element dușmănos a lui Ilie Moromete, pe care ai constatat-o când ai fost să colectezi de la el cota”. Aceasta este cerința subiectului al II-lea pe care elevii participanți l-au avut de rezolvat.
Nu vreau să mă pronunț asupra valorii creative a unui astfel de subiect literar, asupra universului ficțional pe care îl reprezintă, pentru că sunt specialiști în măsură să problematizeze oportunitatea existenței unei astfel de cerințe la un concurs școlar. Totuși, subliniez părerea unei eleve din Câmpina care a obținut cel mai mare punctaj la această olimpiadă.
„Subiectele au fost imprevizibile, mi-au dat de gândit, mi s-au părut problematice, dar şi interesante. Până acum nu am avut subiecte care să ne propună o astfel de incursiune în trecut. Ne aşteptam la o poezie modernistă”… „Trebuia să îl prezentăm pe Ilie Moromete ca pe un element duşmănos, dar mi s-a părut o transpunere interesantă. Am încercat să folosesc clişee lingvistice şi am refrazat din fragment informaţii necesare pentru a specifica exact evenimentele care au avut loc. Nu m-am gândit la DNA, m-am concentrat strict pe cerinţe, n-am făcut nicio legătură cu altceva”, a povestit eleva pentru Ziarul Incomod.
Sesizez însă faptul că apariția în presă a unui astfel de subiect și modul tendențios în care s-au făcut comentarii pe marginea lui doresc să inducă opinia că denunțul este un act specific turnătorilor din vechea securitate și nu o acțiune normală și obligatorie de atitudine civică. Contextul este potrivit pentru intenția lor, noțiunii de denunț dându-i-se conotația de faptă reprobabilă. Denunțătorul este cel care raportează comportamentul ostil și dușmănos al lui Ilie Moromete, reprezentanților partidului comunist. Apare, în comentariile pe marginea acestui subiect, tema că denunțătorul este acela care este în stare să-și toarne propria familie și, pe cale de consecință, nu trebuie să vă regăsiți în aceste personaje.
În dicționarul juridic: denunţul reprezintă încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau o persoană juridică despre săvârşirea unei infracţiuni (art. 223 C. proc. pen.).
Pentru ca societatea română să scape de cangrena numită corupție, tinerii trebuie educați în spiritul dreptății și corectitudinii. De asemenea trebuie să fie instruiți să ia atitudine și să nu tolereze acte de natură infracțională, iar atunci când se apropie de vârsta majoratului să devină responsabili și să se implice în prevenirea și combaterea unor fapte ilegale, iar ca parte a acestei implicării trebuie să cunoască și modul de redactare a unor documente specifice de înștiințare a organelor de urmărire penală. Aceste deprinderi trebuie formate în școală în cadrul orelor de dirigenție și educație civică.
Într-un comunicat, Ministerul Educației Naționale a făcut apel la toate cadrele didactice implicate în elaborarea de subiecte pentru orice tip de evaluare (teste de evaluare, lucrări scrise semestriale, concursuri, examene etc.) să respecte programa în vigoare și să adapteze cerințele la specificul vârstei, pentru a evita apariția unor situații care lasă loc unor interpretări fără legătură cu mediul școlar. Ce uită reprezentanții ministerului este că universul unui elev nu este strict încadrat în perimetrul școlar. Implicarea politicului în școli cu scopul limitării dreptului de exprimare asupra problemelor generate de acțiuni politice ce ar putea afecta norme ale statului de drept este un atac la educația pentru democrație.
Cu toate că s-a petrecut cu ceva timp înaintea evenimentului prezentat mai sus, a fost adusă pe tapet, de o anumită parte a presei, și o situație petrecută la etapa pe şcoală a olimpiadei de engleză la Colegiului Naţional "Liviu Rebreanu" din Bistriţa. Elevii clasei a XII-a au primit un subiect în care erau puși să comenteze deciziile Guvernului Grindeanu cu privire la modificarea Codului Penal şi graţiere. Mai precis, elevii aveau de scris un editorial după un text extras din ziarul The Guardian care se referea şi la vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Piaţa Victoriei, în semn de solidaritate faţă de protestatari. Concursul se desfășura într-o perioadă în care documentele guvernului erau doar proiecte de ordonanţe de urgenţă. Echipa profesorală care a elaborat și a validat aceste subiecte a dat dovadă de mult curaj, profesionalism și ingeniozitate invitând tinerii să dezvolte idei și să-și expună părerea despre un subiect fierbinte, la acea vreme, care ar fi putut să le influențeze negativ viitorul.
În ambele situații tinerii participanți, fiind elevi în clasa a XII-a sunt majori sau foarte aproape de vârsta majoratului, deci pot avea opinii și trebuie să fie liberi să și le exprime, mai ales că sunt potențiali votanți ai partidelor politice.
Actualei clase politice conducătoare îi este temă de viziunea noii generații, de toleranța zero față de actele de corupție exprimată de noul curent democratic apărut în stradă, la care a aderat cea mai mare parte a tinerilor revoluționari. Acțiunile lor de a îngrădi libertatea de exprimare în școli se dovedesc a fi precipitate, se bazează pe faptul că școlile sunt în mare parte controlate politic, numai că, în aceste momente, cuvintele spuse de Majestatea Sa, Regele Ferdinand I al României sunt cât se poate de actuale: „NU ZIDURILE FAC O ȘCOALĂ, CI SPIRITUL CARE DOMNEȘTE ÎNTR-ÎNSA”.
Suntem și vom rămâne #cuochiipeeducație!
