» In noul Cod de Procedura Penala se prevede ca probele ce decurg din probe obtinute nelegal, chiar si prin tortura, pot fi folosite in procesele penale, constata cu indignare mai multe ONG-uri din domeniul justitiei.
» Persoanele suspecte de a comite o infractiune pot fi supravegheate prin mijloace audio, video, pot fi urmarite prin GPS si li s-ar putea controla tranzactiile financiare, se arata in noul Cod.
» Pentru a preveni trecerea superficiala prin Parlament a proiectelor de Coduri, 20 de organizatii civice si de presa au lansat ieri Campania "Opriti Codurile!".
Atat de multe nereguli grave au descoperit specialistii din societatea civila in proiectele noilor Coduri – Civil, Penal, de Procedura Civila, respectiv Penala –, incat s-au unit intr-o campanie al carei scop este ca proiectele de Coduri sa fie supuse dezbaterii publice, pentru evitarea unor calamitati in procesul de justitie.
Una dintre prevederile considerate aberante de catre specialisti este Art. 100 din proiectul noului Cod de Procedura Penala, prin care se da mana libera anchetatorilor sa foloseasca tortura, tratamente inumane sau degradante pentru a obtine nelegal probe care pot conduce la probe legale. Acestea, in conditii exceptionale, pot fi folosite in procesele penale, atrag atentia mai multe organizatii neguvernamentale active in domeniul justitiei, printre care Centrul de Resurse Juridice (CRJ), APADOR-CH, Transparency International Romania si Institutul pentru Politici Publice (IPP).
"Acest articol vorbeste aparent despre un lucru bun, dar are exceptii, si aici apar problemele", ne-a explicat directorul executiv al organizatiei APADOR-CH, Diana Hatneanu. Una dintre nereguli este ca tocmai cei care trebuie sa respecte legea sunt cei care pot obtine nelegal acele probe. Reprezentanti ai Ministerului Justitiei au explicat ca prevederile respective sunt acceptate si de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), insa – subliniaza Diana Hatneanu – CEDO a acceptat numai uneori acest fel de probe: "A face un principiu din aceste fapte nu e in regula". si mai observa ceva directorul APADOR-CH: "Din prevederi rezulta ca proba derivata din proba obtinuta ilegal sau prin tortura se ia in considerare in procesul penal doar daca putea fi obtinuta si prin alte modalitati. Deci de ce sa torturezi un om daca poti obtine aceeasi proba si prin metode legale?".
Directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru, spune ca Art. 100, "aceasta aberatie", a pornit de la o hotarare a Curtii Constitutionale (CCR): cand s-a invocat o exceptie privind o proba obtinuta nelegal, CCR a decis ca se accepta. "Pe principiul acesta, il luam pe Cioaca, ii zdrobim degetele la usa si-l batem pana ne spune unde este Elodia", subliniaza Moraru, care atrage insa atentia: "Daca totusi Cioaca nu stie? L-am batut degeaba!".
O alta problema grava este articolul privind folosirea tehnicilor de supraveghere pentru urmarirea unei persoane care n-a facut inca nici o infractiune, iar cei care fac abuzurile se pot justifica. Sa asculti cuiva telefonul 5-6 ani, sa-l urmaresti si sa-i stochezi datele pentru ca stiai ca va face o infractiune este aberant, spune Moraru: "Motivul invocat, acela al suspiciunii, este prea general pentru a incalca, in numele lui, drepturile omului".
"Articolul privind folosirea tehnicilor de supraveghere este un dezastru", accentueaza Diana Hatneanu, care a observat ca prevederile din proiectul de Cod contrazic Legea stocarii datelor. "Folosirea unora dintre tehnici este autorizata doar in cazuri foarte grave si numai de catre judecator, a altor tehnici de catre procuror, cum ar fi obtinerea listei convorbirilor telefonice. Dar, dupa noul Cod de Procedura Penala, pot cere identificarea abonatului sau listingul pentru orice fel de infractiune, nu doar pentru cele grave", spune directorul APADOR-CH. In plus, atrage aceasta atentia, supravegherea tehnica este definita, mai nou, foarte cuprinzator: "Interceptari si inregistrari ale convorbirilor telefonice sau de alta natura, a comunicatiilor de orice tip, filmare, fotografiere in spatii private, localizare prin GPS, supravegherea tranzactiilor financiare, tot. si toate acestea, pentru o persoana care n-a comis nici o infractiune! Doar este suspectata ca ar avea de gand sa comita o fapta pedepsita cu peste 5 ani de inchisoare".
Diana Hatneanu ne-a dat un exemplu pentru a intelege gravitatea prevederilor din noul Cod de Procedura Penala: o persoana care cumpara scule pentru reparat prin casa poate fi suspectata ca vrea sa dea o spargere si poate fi pusa sub supraveghere, sau poate chiar are in plan o spargere, dar se razgandeste. "De ce sa ii fie incalcat dreptul la viata privata daca nu a comis nici o infractiune?", intreaba Hatneanu. Aceasta atrage atentia si asupra unui alt aspect surprinzator: "Daca, din greseala, un infractor greseste numarul de telefon si ma suna, eu intru automat pe lista de suspecti, deci, fara nici un temei, imi vor fi ascultate telefoanele si voi fi urmarit".
»"Grav e ca Guvernul nu a reactionat deloc"
Reprezentantii ONG-urilor solicita retragerea Codurilor din Parlament si supunerea lor unor dezbateri publice. Gravele nereguli vor avea repercusiuni asupra dreptului la viata privata, dar si asupra institutiilor judiciare, precizeaza CRJ intr-un comunicat. "Este foarte grav faptul ca Guvernul nu da nici un semn ca ar intelege cat de grava este situatia. Nu a avut nici o reactie la numeroasele critici pe Coduri", isi arata ingrijorarea Laura stefan, expert in cadrul Societatii Academice Romane.
