Un monument reprezentându-l pe scriitorul român Panait Istrati, realizat de sculptorul Ionel Stoicescu, a fost finanţat de Primăria Capitalei cu o sumă de 745.000 de lei şi va fi amplasat în Parcul Herăstrău din Bucureşti, informeaza Mediafax.
Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, o instituţie publică de cultură aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, i-a alocat o sumă de 745.000 de lei artistului Ionel Stoicescu, pentru a realiza monumentul de for public „Panait Istrati”, potrivit unui anunţ de atribuire a contractului.
Monumentul dedicat scriitorului român Panait Istrati va fi realizat din bronz şi plasat pe soclu din piatră de Baschioi. Monumentul va fi amplasat în Parcul Herăstrău din Bucureşti.
Contractul i-a fost atribuit artistului Ionel Stoicescu prin negociere, criteriul de atribuire fiind „preţul cel mai scăzut”.
Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic (AMPT), contractul cu Ionel Stoicescu a fost semnat în baza Legii drepturilor de autor, în urma negocierii cu artistul, ulterior fiind postat anunţul de atribuire, conform prevederilor legale.
Bustul, care este deja realizat, va putea fi amplasat după obţinerea avizelor necesare, care au fost deja solicitate, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii AMPT.
Totodată, reprezentanţii AMPT au spus că proiectul de realizare a monumentului „Panait Istrati” a fost aprobat în cadrul bugetului AMPT pe anul în curs.
Ionel Stoicescu a restaurat de-a lungul timpului mai multe monumente, printre care „Dinicu Golescu”, „Dr. C.I. Istrati”, „Mihail Cantacuzino” şi „Monumentul trupelor de geniu”. Totodată, el este autorul Monumentului Fondatorilor Uniunii Europene din Bucureşti.
Panait Istrati (1884 – 1935) a fost un scriitor român. Primele lui încercări literare datează din 1907. Între 1910 şi 1912 şi-a publicat primele povestiri: „Mântuitorul”, „Calul lui Bălan”, „Familia noastră”, „1 Mai”. Trăind în sărăcie, bolnav şi singur, a încercat să se sinucidă în 1921, pe când era la Nisa, dar a fost salvat. Ulterior, a publicat romanele: „Ciulinii Bărăganului” şi „Les récits d’Adrien Zograffi (Poveştile lui Adrian Zograffi)”.
În 1929 a călătorit în Rusia, voiajul său fiind sursa de inspiraţie a operei „Vers l’autre flamme-Confession pour vaincus” (tradusă în limba engleză sub titlul „The Confession of a Loser”), în care denunţă abuzurile regimului comunist. Publicarea cărţii va provoca izolarea scriitorului, unii din prietenii săi comunişti considerându-l fascist.
În 1930 s-a întors definitiv în România. În 1933 a publicat eseul „L’homme qui n’adhère à rien”. A murit în 1935, la sanatoriul Filaret.
