Elena Udrea crede că PDL are forţă să treacă un nou premier prin Parlament şi că, în eventualitatea în care va fi un tehnocrat, acesta trebuie să fie un economist. Majoritatea din Senat nu este pierdută, asigură ministrul Udrea, care sugerează că un candidat ideal pentru Primăria Bucureştiului ar putea fi Monica Macovei.
Europarlamentarul PDL Cristian Preda a făcut recent o analiză din care rezultă că în România partidele conduse de premieri au pierdut întotdeauna alegerile sau în orice caz au ajuns în opoziţie. Nu vă e teamă că păstrându-l pe Emil Boc în fruntea guvernului, PDL va pierde?
Elena Udrea: Am avut în partid două analize recente ale mandatului Boc: astă-toamnă, când a fost remaniat Executivul, şi a doua oară astă-primăvară, când am avut o discuţie despre schimbarea premierului. Ambele înainte de ieşirea ţării din recesiune. Perspectivele de recredibilizare a Guvernului nu erau atât de bune ca acum, când sperăm să revenim pe fondul creşterii economice.
Pe vremea Guvernului Adrian Năstase creşterea economică era de peste 8 la sută, PSD a pierdut alegerile, iar Călin Popescu Tăriceanu a avut performanţe şi mai bune.
E.U.: PSD a câştigat alegerile.
Le-a câştigat, dar a rămas în opoziţie, fiindcă doar creşterea economică nu aduce voturi.
E.U.: Astă-primăvară au fost voci în partid care au spus că trebuie adus un nou prim-ministru. Între timp am avut anunţul privind ieşirea din recesiune, alegerile interne unde premierul a fost reconfirmat după o competiţie dură şi spectaculoasă, care a dus la recredibilizarea politicianului Emil Boc, iar în acest moment nu avem pe agendă schimbarea primului ministru. Acest lucru nu înseamnă că partidul nu face evaluări interne permanente legate de nevoile pe care le are ca partid pentru a fi din nou sus în încrederea românilor.
Deci e posibil ca mai devreme sau mai târziu schimbarea premierului să aibă totuşi loc.
E.U.: Discuţiile despre schimbarea premierului fac rău Guvernului şi vă pot spune că astăzi nu vorbim despre acest lucru în PDL.
Aţi abandonat şi ideea preşedintelui Traian Băsescu de a căuta un tehnocrat, care la momentul oportun să preia guvernarea?
E.U.: Chiar Traian Băsescu ne-a spus că e nevoie de stabilitate politică.
Credeţi că nu aveţi suficientă susţinere în Parlament pentru a schimba premierul?
E.U.: Acum nu cred că avem probleme în coaliţie. Am fost în Parlament la Ordonanţa privind concedierea angajaţilor de la Ministerul de Interne şi vă pot spune că lucrurile funcţionează în coaliţie.
Totuşi legea a căzut, iar astăzi senatorul Şerban Rădulescu a demisionat din PDL şi, teoretic, aţi fi putut pierde majoritatea.
E.U.: Discuţiile despre plecarea senatorului Rădulescu sunt mai vechi, dar nu am fost îngrijorată, fiind convinsă că ne vom reface repede majoritatea. La legea privind disponibilizarea celor 10.000 de oameni din Ministerul de Interne, au fost parlamentari din rândul minorităţilor care anunţaseră că nu votează, dar per total coaliţia funcţionează. Deci cred că ar putea trece fără probleme un Guvern nou, chiar şi cu un tehnocrat.
De unde ar trebui să provină acest tehnocrat cu veleităţi de premier? Ar trebui să fie economist?
E.U.: Cred că da, un economist, doar nu un inginer. Poate din mediul bancar, deşi am văzut declaraţia preşedintelui referitore la faptul că mulţi vorbesc, dar puţini vor să-şi asume. Poate din mediul de afaceri, de la o companie care a reuşit.
De ce-ar fi mai bună o remaniere decât schimbarea premierului?
E.U.: N-aş spune asta. Chiar dacă miniştrii Cabinetului Boc nu sunt tot timpul la televizor, nu înseamnă că nu-şi fac bine treaba. Premierul trebuie să analizeze şi, dacă e nemulţumit de activitatea unor miniştri, poate să-i schimbe.
Aţi vorbit despre o eventuală remaniere la vară.
E.U.: Un moment potrivit ar putea fi la vară, fiindcă e vacanţă şi lucrurile fiind mai relaxate poţi face o analiză completă asupra activităţii tale. Dacă primul ministru crede însă că trebuie să-şi schimbe echipa poate să o facă în orice moment.
În ce situaţii credeţi că un ministru ar trebui să-şi dea demisia?
E.U.: Atunci când vede că nu poate să-şi pună în practică proiectele cu care a venit, dacă se dovedeşte că a încălcat legea şi dacă nu mai are susţinerea partidului din care provine.
Atunci când oamenii din imediata sa proximitate se dovedesc corupţi, n-ar trebui să-şi asume eroarea de a-I fi adus în minister şi să plece o dată cu ei?
E.U.: M-am gândit şi eu la aceste lucruri, dar una e să-ţi aduci un apropiat care ştii că are probleme cu legea şi alta este să ţi se întâmple să afli că unul din angajaţi e în această situaţie, gândiţi-vă că în ministerul pe care îl conduc sunt 2.000 de angajaţi. Dacă eşti informat şi nu acţionezi este o problemă, dacă nu eşti informat, e altă problemă.
După ce a ieşit la iveală reţeaua de tip mafiot coordonată de fostul secretar de stat, Laurenţiu Mironescu, ministrul Igaş n-ar fi trebuit să-şi dea demisia?
E.U.: Am văzut că a demis oameni importanţi din serviciul special al ministerului pentru că n-ar fi fost informat. Oricum, am înţeles că Laurenţiu Mironescu avea certificat ORNISS; deci instituţiile abilitate ale statului ar fi trebui să ştie cât este de vulnerabil. De multe ori un ministru nu poate şti tot ce se întâmplă în jurul lui.
Înseamnă că aparatele care ar trebui să vegheze la neregulile dintr-o instituţie publică nu funcţionează.
E.U.: De regulă nu funcţionează, ministerele sunt mecanisme ruginite, unde vin destui oameni care blochează lucrurile, care lucrează la stat pentru că e mai uşor, se trezesc mai târziu şi pleacă mai devreme, au liber de vineri până luni la prânz şi nu au nici o legătură cu ce se întâmplă. Există foarte mulţi oameni care încurcă activitatea unui minister.
În 2008 aţi primit mandat din partea conducerii PDL să reorganizaţi filiala Constanţa, de unde provin cei doi inculpaţi, fostul secretar de stat de la Interne, Mironescu şi senatorul PDL, Mircea Banias. Sunteţi mulţumită de rezultatul reorganizării?
E.U.: Am spus mereu că la Constanţa problemele sunt mai mari din cauza intereselor economice foarte mari care există acolo. Sunt funcţii în aparatul de stat pentru care nu se dă concurs, ci se fac numiri politice, de aceea au şi apărut supărări mari între colegi în judeţul Constanţa, unde prezenţa portului şi a celorlalte întreprinderi din jur oferă un teren propice. Am fost acolo şi am reuşit ceva ce nimeni nu avea curaj să facă, să scoată din organizaţie pe cei care erau total aserviţi lui Radu Mazăre. Organizaţia de la Constanţa era atunci prizonieră lui Mazăre.
În perioada aceea din 2008, când v-aţi ocupat de filiala Constanţa, a apărut poate printre primele dăţi ideea că tabăra Elena Udrea se bate cu tabăra Vasile Blaga.
E.U.: Nu, Vasile Blaga se ocupase înainte de Constanţa, poate din acest motiv.
Şi nu a reuşit să o reorganizeze.
E.U.: Poate nici nu a fost neapărat în zonă. Cert este că eu i-am lăsat pe cei de la Constanţa să-şi numească pe cine au vrut, cu o singură condiţie, să facă echipă şi să pună umărul la treabă.
Laurenţiu Mironescu le-a spus judecătorilor că toate funcţiile de conducere din port au fost împărţite de PDL şi UNPR.
E.U.: Oamenii aflaţi în situaţii dificile spun tot felul de lucruri, dar în Constanţa toată lumea e cu toată lumea şi m-aş mira ca toate funcţiile să fie ocupate de reprezentanţii coaliţiei. Sunt convinsă că nu se poate aşa ceva într-un judeţ roşu, în care fără ştirea lui Mazăre nu se întâmplă prea multe, m-aş mira să fi preluat noi totul. Sunt convinsă că multe funcţii din port sunt ocupate de oamenii PSD.
Există totuşi o politizare exagerată a administraţiei.
E.U.: Există.
Este aproape ca în perioada când PSD se afla la putere.
E.U.: Politizarea administraţiei există la noi din totdeauna şi la schimbarea puterii se schimbă şi o parte din administraţie.
Puteţi să ieşiţi din această tradiţie?
E.U.: Da, trebuie să decidem foarte clar până la ce nivel pot fi schimbaţi oamenii pe criterii politice. Emil Boc a propus acum câteva luni un astfel de proiect de lege.
Aţi spus că Mircea Banias ar fi bine să se autosuspende până la clarificarea lucrurilor. PDL
n-ar pierde majoritatea în Senat, dacă Banias ar ieşi din partid?
E.U.: Nimic nu-l împiedică, dacă se autosuspendă, să voteze mai departe cu PDL. Avem altfel de prevederi în statut. Dl Banias a mai fost odată anchetat în urmă cu câteva luni, iar parchetul l-a scos de sub urmărire penală. A fost o eroare. Trebuie văzut ce se întâmplă în astfel de cazuri, pentru că pe un om politic îl distrugi foarte uşor, e simplu să plimbi un om politic de zece ori pe la DNA şi după aceea să spui că ai greşit.
Rudelor politicienilor din PDL ar trebui să li se interzică să aibă contracte cu statul sau instituţiile publice?
E.U.: Da, dar aceste criterii ar trebui aplicate doar celor care au funcţii publice, nu şi simplilor membri PDL, gândiţi-vă totuşi că statul face afaceri cu sute de mii de firme. E de văzut şi cu gradul de rudenie. Sunt multe rude cu care politicianul nici n-are legături şi uneori nici nu îl votează.
Soţul dvs. mai face afaceri cu spitalele din Bucureşti?
E.U.: Nu, a reziliat toate contractele pe care le avea în 2009-2010. Oricum nu mai erau în derulare.
Cine va fi pe lista sondajelor din care îl veţi alege pe viitorul candidat la Primăria Capitalei?
E.U.: Şi colegii trebuie să-şi afirme dorinţa de a candida, fiindcă am văzut că dacă cineva nu are dorinţa de a candida nu iese nimic. Pe această listă pot intra Silviu Prigoană, Cristian Preda, Toader Paleologu, Sulfina Barbu, Liviu Negoiţă şi, deşi n-am vorbit cu ea, cred că, la nivelul de corupţie din Bucureşti, Monica Macovei ar avea un bun profil şi cred că ar putea fi un candidat de succes. Nu ştiu însă dacă îşi doreşte.
Dacă la referendumul din această lună, bucureştenii nu vor fi de acord cu desfiinţarea primarilor de sector, PDL va mai promova Legea Capitalei prin care se propune acest model?
E.U.: Legea Capitalei nu propune desfiinţarea sectoarelor. Noi propunem doar ca primarii de sector să aibă alte atribuţii, iar tot ceea ce ţine de dezvoltarea Bucureştiului, de partea de urbanism, de transporturi, sănătate etc., să fie în atribuţiile Primăriei Generale, iar partea de execuţie să rămână la sectoare. Noi vrem să redistribuim atribuţiile cam ca în perioada în care Traian Băsescu era primar, înainte ca Guvernul Năstase să-i ia atribuţiile şi să le împartă primarilor PSD de sectoare.
Credeţi că în 2012 vor fi aleşi 300 de parlamentari în loc de aproape 500, câţi sunt acum?
E.U.: Da. Nu vom putea face parlament uninominal, dar vom reduce numărul de parlamentari, chiar anul acesta.
Cei 100 milioane de euro promişi Republicii Moldova când vor fi daţi?
E.U.: Acum o lună a trecut şi ultima modificare, am mai introdus capitolul energie la proiecte finanţabile.Urmează să ne întâlnim cu partea moldoveană zilele următoare pentru a defini proiectele prioritare. Chişinăul organizează apoi licitaţii şi dăm drumul la investiţii.
Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), în care intră Ministerul Dezvoltării şi Mediului, de ce exclude Transporturile?
E.U.: Pentru că Transporturile au bani europeni pentru investiţii. Pentru drumurile judeţene şi locale am avut în jur de 800 de milioane de euro de la Bruxelles, dar proiectele depuse erau de 2 milioane, de aceea am înfiinţat acest PNDI pentru a completa finanţarea. PNDI include şi proiecte de construire a reţelelor de apă, canalizare, dar şi de infrastructură socială în mediul rural, care nu pot fi finanţate de la buget şi pe care le vom realiza după formula credit furnizor: firmele private vin şi fac lucrări, iar statul începe să plătească din 2013.
Programul Operaţional Regional (POR) ar putea fi suspendat de către Bruxelles dacă se descoperă nerguli?
E.U.: Da, fie că e vorba de nerguli în procedurile de achiziţii, fie că e vorba despre evaluarea proiectelor, fie dacă e vorba despre partea de implementare. E posibil ca plăţile pe acest program de 800 milioane de euro să fie suspendate pe tot programul sau doar anumite axe. În acest moment ştim că un control al Comisiei Europene a descoperit nereguli făcute de Consiliile Judeţene în procesul de achiziţii pe axa 2, axa de drumuri.
În ce judeţe?
E.U.: N-am primit încă raportul oficial, în cazul nostru ministerul aduce doar banii, nu se ocupă de licitaţii, achiziţii etc., de toate acestea sunt responsabile autorităţile locale. Există în aceste cazuri tentaţia de a direcţiona licitaţiile către firme apropiate de autoritatea contractantă.
Care ar fi judeţele cu probleme?
E.U.: Au fost controale în mai multe locuri, dar raportul de control nu e încă gata?
În Teleorman, sub parohia lui Liviu Dragnea?
E.U.: Pot să vă confirm doar că au fost controale de la UE şi pe contractele încheiate de CJ Teleorman pentru reabilitări de drumuri judeţene prin POR.
Aţi declarat că, de când aţi intrat în politică, vă merge mai rău, cât aţi achitat din datoria de trei milioane de euro pe
care o aveţi?
E.U.: Şi din cauză că, de, sunt ministru a început şi criza, care m-a prins cu un imobil de 12 apartamente, pe care speram să le vând cu un preţ bun şi mai cumpărasem un teren în nordul Capitalei, tot pentru a construi locuinţe. Criza m-a prins cu banii investiţi şi fără clienţi. Am vândut între timp cinci apartamente, iar terenul am reuşit să-l vând cu tot cu credit şi să scap de povară.
Cui l-aţi vândut?
E.U.: Primului client care s-a arătat interesat după ce presa a făcut tam-tam de creditul meu.
Îl cunoşteaţi?
E.U.: Nu. Dar acum nu mai am nici terenul, nici creditul.
Contractul dintre Ministerul Turismului şi TVR, în valoare de 60 mii de euro, a devenit în perioada sărbătorilor de Paşti pretext de propagandă electorală pentru echipa Boc la postul public.
E.U.: E incorect ce s-a spus, erau acolo şi deputaţi PSD şi PNL.
Dar nu erau în prim-plan alături de dvs., Emil Boc şi Gheorghe Flutur. Doar în perioada PSD, liderii partidului ţineau să participe la toate emisiunile de la sport la ştiri.
E.U.: Era un eveniment pentru şi despre Bucovina. Dacă seamănă cu ce făcea PSD, chiar îmi pare rău. Oamenii au uneori memoria scurtă şi uită ce s-a întâmplat. Ideea e că aceste emisiuni sunt pentru promovarea unor destinaţii turistice şi cu participarea ministerului, care prin oamenii săi explică ceea ce se întâmplă. Poate nu trebuiau să apară politicieni, iar la emisiunile viitoare vom evita acest lucru. Legat de promovare vă anunţ că de pe 1 iunie porneşte campania de promovare a României pe CNN, Eurosport şi Euronews.
Cât costă această campanie?
E.U.: În jur de 4 milioane de euro pe tot anul 2011, din fonduri europene.
„Un moment potrivit pentru remaniere ar putea fi la vară, fiindcă e vacanţă şi lucrurile fiind mai relaxate poţi face o analiză completă asupra activităţii tale.”