Mai multe monede de patrimoniu furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia au fost recuperate în perioada decembrie 2014-ianuarie 2015 de procurorii români din Germania, Spania, Polonia şi Belgia. Prețioasele artefacte au fost depuse în Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie al României.
Potrivit unui comunicat de presă remis, vineri, de Biroul de Presă al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, procurorii au obţinut, în intervalul decembrie 2014 – ianuarie 2015, prin cooperare judiciară internaţională, repatrierea fără despăgubire, din Germania, Spania, Polonia şi Belgia, a mai multor loturi de monede Koson şi pseudo-Lysimach care au fost scoase ilegal de pe teritoriul României, informează Mediafax.
Conform sursei citate, loturile monetare provin din tezaure de monede Koson şi pseudo-Lysimach furate din situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi au fost depuse pentru examinare în Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
"La 22 decembrie 2014 şi 08 ianuarie 2015, organele judiciare au mai predat în custodia Tezaurului, în vederea efectuării expertizei, loturi de patru monede, două Lysimach din aur şi două Koson din argint, recent recuperate din Germania, trei monede Lysimach din aur, recent recuperate din Spania, care provin din tezaurele sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Repatrierea monedele reprezintă finalizarea cu succes a peste doi ani de muncă în cadrul cooperării judiciare internaţionale. Sunt în curs de repatriere, conform dispoziţiei autorităţilor competente, câte două monede Koson din aur din Polonia şi Belgia", se arată în comunicatul de presă citat.
În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au fost scoase ilegal de pe teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale din Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii.
În urma acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.027 monede Koson din aur (în greutate de circa 8,62 kilograme), 37 de monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 213 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (în greutate de circa 12,633 kilograme), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale, precum şi circa 12.000 de monede din argint şi bronz.
Acţiunile s-au desfăşurat cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii şi al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI.
De asemenea, în perioada 1998 – 2014, grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte furate din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO.
Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaţi.
Examinările ştiinţifice ale bunurilor aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experţi care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea).
Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.
Conform evaluării experţilor, loturile de monede din aur şi argint, recuperate recent, sunt stateri şi drahme emise de regele Koson (perioada 44-29 î.e.n), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice din aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 î.e.n.
Potrivit istoricilor, datorită acestor monede cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.
