Pentru cei mai mulţi dintre români, moartea lui Hickstead nu înseamnă nimic. Însă pentru iubitorii sportului hipic, tragedia este de proporţii. Agonia calului pe pista de sărituri a reprezentat agonia miilor de spectatori de la Verona, care au rămas înmărmuriţi în faţa unei tragedii istorice pentru sportul hipic.
Hickstead valora o avere sentimentală. Însă pentru proprietari, el valora chiar mai mult decât atât. Hickstead era un armăsar din rasa Warmblood care le-a adus proprietarilor, doar din concursuri, câştiguri de peste 3 milioane de dolari.
Tragedia a avut loc la data de 6 noiembrie, la Verona. Însă când a început extazul?
Hickstead s-a născut la data de 2 martie 1996 în Olanda şi era călărit de canadianul Eric Lamaze. Era un cal mic, cu o înălţime care abia depăşea 1,6 metri, însă avea o atitudine incandescentă. Hickstead era un cal cu personalitate.
Toţi liderii şi campionii au carismă, iar Hickstead nu a fost o excepţie. Eric şi Hickstead erau prieteni adevăraţi, iar comunicarea dintre ei era fantastică. În timpul săriturilor, distanţele imposibile se micşorau, obstacolele păreau derizorii, iar combinaţiile deveneau nesemnificative. Totul părea uşor pentru Hickstead şi Lamaze, însă în spatele performanţelor armăsarului au stat peste 10 ani de antrenament.
Pedegree-ul lui Hickstead este impresionant. Părinţii săi au fost Hamlet şi Jomara. Hamlet a obţinut câteva rezultate internaţionale de execepţie, fiind, totodată, un armăsar foarte bun pentru reproducere. Arborele genealogic al lui Hickstead cuprinde multe exemplare extraordinare, printre acestea afându-se şi Nimmedor, călărit de Albert Voorn, care a înregistrat o serie de succese la Cupa Mondială.
Iar Hickstead era cel mai bun dintre toţi. Însă nici victoriile din Grand Prix-uri, nici medaliile obţinute şi nici banii pe care proprietarii şi echipa canadiană i-au câştigat de pe urma lui, nu pot eclipsa adevărata valoare a lui Hickstead: era un armăsar constant. Era calul pe care Lamaze şi echipa Canadei se puteau baza oricând. Nimic nu perturba apetitul lui Hickstead pentru victorie. Nu era un cal impozant, însă era acel gen de armăsar care ştia că nu este bine să doboare barele, aşa că se străduia din răsputeri să descrie arcuri perfecte deasupra obstacolelor. Uşurinţa cu care se înălţa peste ele era fantastică şi existau momente în care spectatorii îi puteau vedea plutind.
Pentru canadieni, Hickstead era mult mai mult decât un cal. El devenise o adevărată comoară naţională, după ce a adus Canadei aurul olimpic în 2008. Până atunci, Canada era o naţiune de mâna a treia în concursurile de sărituri peste obstacole. În 2004, nu a reuşit nici măcar să califice o echipă la Jocurile Olimpice de la Atena, iar Ian Millar a fost singurul reprezentant al ţării, ocupând locul 24.
Însă totul s-a schimbat cu Hickstead. Brusc, Canada a devenit o ameninţare în competiţiile internaţionale, Lamaze şi Hickstead câştigând medalii peste tot în lume. După aurul olimpic, cei doi au câştigat medalia de bronz la sărituri individuale, în 2010, la Lexington. În acelaşi an, Hickstead a fost declarat „cel mai bun cal din lume” după ce a câştigat locul I la Jocurile Mondiale Ecvestre. În 2011, cei doi au câştigat 1 milion de dolari, pentru a doua oară în carieră, la Turneul de „Masters” Spruce Meadows din Canada.
Pe 6 noiembrie, povestea s-a sfârşit, iar Hickstead s-a prăbuşit după ce a încheiat o rundă. El a murit, după câteva secunde, din cauza unei rupturi aortice, sub privirile înspăimântate ale lui Lamaze şi ale miilor de spectatori din Verona.
A murit un cal care devenise deja o legendă şi care ar fi putut continua o poveste frumoasă pentru mulţi ani de acum înainte. „A fost un cal extraordinar, cum sunt doar unul la un milion, iar sufletul meu este alături de Eric şi de toţi cei care sunt afectaţi de moartea lui Hickstead. Este o pierdere teribilă, însă Hickstead nu va fi uitat niciodată. Suntem foarte norocoşi că l-am cunoscut”, a declarat prinţesa Haya bint Al Hussein, preşedintele Federaţiei Ecvestre Internaţionale. „Suntem şocaţi. Acest cal a fost, în ultimii ani, măsura tuturor lucrurilor”, a declarat călăreţul Marco Kutscher, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Atena.
Lumea sportului ecvestru deplânge moartea lui Hickstead. Pentru ei, calul era un fel de Michael Jordan pentru baschetbalişti sau un Lionel Messi pentru fotbalişti. Unde există pasiune, diferenţele dispar. „Orice călăreţ cunoaşte proverbul: „Pentru orice călăreţ există un singur cal, iar pentru orice cal există un singur călăreţ”. Hickstead şi Lamaze formau o astfel de echipă. Hickstead nu era un simplu partener de sport pentru Lamaze, ci era partenerul speranţelor şi ambiţiilor sale de viaţă”, a declarat Akaash Maharaj, directorul executiv al Equine Canada.
Palmaresul lui Hickstead este impresionant şi include 6 ani de succes deplin.
2006:
Hickstead a făcut parte din echipa câştigătoare la Cupa Naţiunilor din Florida, a câştigat locul trei la Grand Prix-ul din Aachen şi a câştigat Cupa Duke Energy de la Spruce Meadows.
2007:
Hickstead şi Lamaze au câştigat 1 milion de dolari la „Masters”-ul Spruce Meadows din Calgary, Canada. La Jocurile Pan Am, Hickstead a câştigat medalia de bronz la probele individuale şi medalia de argint la probele pe echipe.
2008:
Hickstead şi Lamaze au câştigat medalia de aur la probele individuale şi medalia de bronz la probele pe echipe la Jocurile Olimpice de la Beijing. Aceasta a fost prima medalie de aur obţinută în sportul ecvestru şi cea de-a doua medalie de aur obţinută în toate sporturile, de către Canada, la Jocurile Olimpice din toate timpurile.
2010:
Hickstead a câştigat medalia de aur la Jocurile Mondiale Ecvestre în Kentucky, SUA, şi a câştigat titlul de cel mai bun cal din lume.
2011:
Eric Lamaze şi Hickstead au câştigat 1 milion de dolari la CN International pentru a doua oară în carieră la „Masters”-ul Spruce Meadows din Canada.
