François Hollande s-a aflat ieri în România pentru o vizită de stat, iar printre temele sensibile discutate sprijinul Franței pentru aderarea ţării noastre la spațiul Schengen și susținerea inițiativei franco-germane a unei armate europene. Foștii miniștri de Externe contactați de „România liberă“ consideră că vizita poate avea efecte semnificative, dacă România va reuși să își extindă parteneriatul cu una dintre cel mai puternice țări din UE.
François Hollande este primul președinte al Franței care efectuează o vizită de stat în România după 1997, când în țara noastră a venit fostul șefului de stat francez Jacques Chirac. Vizita președintelui francez s-a desfășurat cu trei zile înainte de summitul UE de la Bratislava, menit să analizeze planurile instituției europene după BREXIT.
Șeful statului francez a sosit în România luni seară, dar acțiunile importante au fost programate ieri. Prima etapă a constituit-o întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis. Cei doi şefi de stat au vorbit despre importanţa parteneriatului strategic dintre România şi Franţa, care să continue şi să se extindă pe zona de apărare. Președintele Klaus Iohannis a arătat că România susţine iniţiativa franco-germană de constituire a unei Armate europene comune. „E clar că avem nevoie de o mai bună coordonare, de o revigorare în continuare a industriei de apărare în Europa. România e conştientă de aceste lucruri şi pregătită să participe”, a fost argumentul președintelui României.
România susține proiectul Armatei europene
Cei doi președinți au fost întrebați ce garanții există pentru evitarea pericolului ca o armată europeană să slăbească NATO. François Hollande a explicat că majoritatea țărilor europene fac parte din NATO. Însă, în cadrul NATO, „Europa trebuie să se organizeze, nu se poate baza pe capacitățile unei puteri exterioare” și trebuie „să aibă capacitate de apărare”, o industrie dezvoltată și „mijloacele care să îi permită să acționeze”. „Franța e foarte atașată de NATO, dar și de autonomia sa strategică. „Chiar dacă țările europene sunt membre NATO, UE nu poate depinde de o putere externă în materie de aparare”, a mai spus Hollande. „Nu dorim să dezvoltăm o iniţiativă care înlocuieşte formatul NATO, ci care vine în completarea formatului NATO, lucru care cu siguranţă va duce la o îmbunătăţire netă a capacităţii UE de a se apăra şi de a interveni în zone de criză”, a fost explicația furnizată de Iohannis. Financial Times scria, recent, că oficialii UE vor să creeze un comandament unificat pentru operațiunile militare europene, precum și investiții comune în tehnologiile militare.
Sprijin pentru Schengen
Hollande a sugerat că Franța ar putea susține planurile României de aderare la Schengen. „România s-a dotat prin Programul PNR pentru controlul circulaţiei persoanelor care tranzitează prin aeroporturi, şi s-a dotat cu o astfel de structură importantă pentru securitatea noastră. Discuţiile trebuie purtate la Bruxelles pentru a vedea cum pot contribui aeroporturile române la spaţiul Schengen”, a spus Hollande. Potrivit președintelui României, Franța susține aderarea României la Schengen. „În chestiunea Schengen, România este e sprijinită de Franţa, am discutat, şi cred că acest demers se înscrie într-unul sustenabil în cadrul UE”, a menționat președintele Iohannis. El a apreciat că ţara noastră „a făcut faţă foarte bine” crizei migranţilor.
Reamintim că România își dorește din 2011 aderarea la spațiul Schengen. Ultimul scenariu prevedea aderarea inițială a spațiului aerian, urmat de spațiul terestru. Dacă la început opoziția venea de la țări precum Germania sau Olanda, ulterior și o serie de oficiali francezi au exprimat rezerve, invocând în special problema romilor. De altfel, discuţiile dintre preşedinţii François Hollande şi Klaus Iohannis au vizat şi problema romilor, şeful statului francez afirmând că gestionarea acestei probleme reprezintă „o chestiune de demnitate, responsabilitate, solidaritate”.
„Această chestiune, din 2012 încoace, a fost abordată şi s-au găsit răspunsuri de o parte şi de cealaltă pentru a putea controla deplasarea populaţiilor, să ne putem asigura întoarcerea unor populaţii, şi în România – sprijinul luptei împotriva sărăciei, pentru a ne asigura cu toţii că aceste populaţii au condiţii de trai decente în ţara lor”, a declarat preşedintele francez. Cei doi șefi de stat au abordat și chestiunea lucrătorilor detașați. „Nu putem accepta fraudele, abuzurile care se pun în calea liberei circulaţii. Este în interesul tuturor să-i pedepsim pe cei care abuzează de această situaţie, care folosesc aceşti lucrători detaşaţi în detrimentul principiului şi care dau apă la moară partidelor şi poziţiilor extremiste”, a menționat șeful statului francez.
Ce ne poate aduce vizita
Foștii miniștrii de Externe contactați de „România liberă” pun accentul pe importanța relației cu Franța, una dintre cele mai puternice țări din Uniunea Europeană. „Franța este o țară cu care România are un Parteneriat Strategic. România este interesată de extinderea cooperării într-o serie de domenii – politic, militar, economic, cultural”, a menționat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.
El afirmă că Franța este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul european, iar România este un stat aflat „într-o zonă complicată de frontieră” și, din acest motiv, cooperarea dintre cele două state este importantă în perspectiva oricărui proiect european. „Nu poate exista securitate europeană fără securitatea frontierelor”, iar acest principiu ar trebui să fie „foarte sus” pe agenda unei țări ca Franța. Despre aderarea la Schengen, Diaconescu crede că „este necesar ca Franța și Germania să accepte România, ca un gest politic, chiar dacă din punct de vedere tehnic România ar avea mai multe obligații față de drepturi”.
În ceea ce privește proiectul franco-german privind Armata europeană, Diaconescu crede că lucrurile ar trebui abordate din perspectiva României. „Securitatea NATO și UE este strâns legată de modul în care se rezolvă conflictele din regiune”, a comentat Diaconescu. Afirmând că este cea mai importantă vizită franceză la București în mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis, fostul ministru de Externe Teodor Meleșcanu a pus accentul pe necesitatea dezvoltării Parteneriatului Strategic cu Franța, nu doar în plan politic și militar. „Este un moment important, nu am mai avut demult o vizită la acest nivel”, a comentat Tudor Meleșcanu.
Acesta confirmă declarațiile de intenție privind aderarea la Schengen ar trebui urmate și de convingerea altor state pentru a fi eficiente. „Să nu uităm că, la acest capitol, principalele probleme au fost cu Germania, Olanda și țările nordice. Să vedem în ce măsură acest sprijin poate înlătura reticențele țărilor care au pus probleme”, a comentat Meleșcanu.
Hollande a inaugurat fabrica de elicoptere de la Ghimbav
Vizita a avut și o componentă economică. Președintele Hollande, care a fost însoțit de 30 de oameni de afaceri francezi, a vizitat laserul ELI-NP de la Măgurele, ce face parte dintr-un program european de cercetare destinat dezvoltării celor mai puternice lasere din lume. Tot ieri, François Hollande și premierul Dacian Cioloş au inaugurat fabrica de elicoptere Airbus România de la Braşov. Compania franceză traversează o perioadă mai grea, după ce o serie de contracte cu țări precum Mexic sau Polonia au ajuns să fie sub semnul întrebării, fără a fi semnate, deși inițial erau considerate sigure.
Uzina de la Ghimbav are tradiție în domeniul elicopterelor, fiind cea în care se asamblau elicopterele IAR 330 Puma și unde au fost ulterior modernizate acestea, prin transformarea în IAR 330 Puma Socat. Din datele prezentate de compania AIRBUS reiese faptul că modelul H215 este „urmașul modern al elicopterului Puma“.
Citește și corespondențele jurnalistului Rl la fabrica Airbus de la Ghimbav:
Francois Hollande: Elicopterele de la Brașov vor fi mândria Franței și a României
