Potrivit unei legi aprobate anul trecut, sezonul de frig 2017/2018 va fi ultimul în care primăriile vor mai avea voie să compenseze diferenţa dintre costul real al gigacaloriei şi preţul plătit de populaţie.
De anul viitor, facturile la încălzire ale românilor care mai sunt branşaţi la sistemele centralizate de termoficare vor exploda dacă primăriile nu vor găsi urgent soluţii. Asta pentru că Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune, care va intra în vigoare la 1 aprilie 2018, nu va mai permite primăriilor să acorde subvenţii decât „consumatorilor vulnerabili”, adică celor care nu îşi pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței.
Conform prevederilor legale, venitul minim de incluziune reprezintă „sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal” şi va include „suplimentul pentru locuire”, adică ajutorul pentru încălzire. Cum în Bucureşti aproape 80% din populaţie încă e racordată la sistemul centralizat de încălzire, problemele care se anunţă sunt uriaşe. În lipsa unor măsuri rapide şi eficiente, populaţia va trebui să suporte practic aproape o dublare a preţului gigacaloriei.
Bucureştenii plătesc acum unul dintre cele mai mici preţuri din ţară pentru gigacalorie, respectiv de 164,4 lei, incluzând TVA, dar asta pentru că Primăria Capitalei subvenţionează cu bani grei diferenţa până la costul de furnizare de 343 lei/Gcal. „Legea 196, aprobată anul trecut, desființează actualul sistem prin care Bucureștiul și alte orașe subvenționează energia termică. Deci, începând cu anul viitor, ajutorul de încălzire pe care în acest moment îl dăm sub formă de subvenție de la bugetul Primăriei nu va mai fi aplicabil”, declara, la începutul lunii martie, Emil Calotă, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Contorizarea -individuală, obligatorie
Pe de altă parte, chiar şi aplicarea Legii 196 implică probleme foarte mari, -fiindcă ajutorul de încălzire pe care îl prevede legea presupune contract individual între cetățeanul de la bloc și furnizorul de energie termică. Contractul individual presupune contorizarea individuală, care nu înseamnă acelaşi lucru cu montarea repartitoarelor.
„Contorizarea celor 565.000 de apartamente din București, cu schimbarea sistemului de distribuție, nu înseamnă un efort extraordinar. Calculele noastre arată că un miliard de euro costă schimbarea de distribuție de pe verticală pe orizontală”, a mai explicat vicepreşedintele ANRE, citat de Agerpres.
Specialiştii consultaţi de „România liberă” spun că, în cel mai fericit caz, contorizarea tuturor apartamentelor din Capitală ar dura cel puţin trei ani. „Cu 19 milioane de lei alocate pentru investiţii la RADET în acest an, din care nimic pentru contorizare individuală, nu-i văd deloc bine la anul”, a spus unul dintre specialişti. „RADET trebuie să factureze individual, ca Electrica. În lipsa contorizării individuale, ar mai fi o soluţie: ca administratorul de bloc să comunice la -RADET cât repartizează pe familii, iar Regia să factureze individual. Dar pentru asta RADET trebuie să schimbe modelul de contractare, care acum e pentru furnizare colectivă”, ne-a explicat Tudor Popescu, expert în sectorul de energie termică.
Primăria vrea să cumpere Elcen
Cu acest „cartof fierbinte” în mână, Primăria Capitalei vrea să cumpere principalul producător de energie termică din Capitală, Elcen Bucureşti, aflat acum în proprietatea Ministerului Energiei. „În urma unei întâlniri pe care ministrul Energiei, domnul Toma Petcu, a avut-o chiar ieri (joi – n.red.) cu primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, s-a agreat o soluție, dar ea depinde și de avizul Consiliului Concurenței, care a fost deja solicitat. Acțiunile ELCEN ar urma să fie scoase la vânzare, aceasta a fost propunerea Ministerului Energiei, iar Primăria Capitalei și-a manifestat intenția de a achiziționa aceste acțiuni”, a declarat vineri, la finalul şedinţei de Guvern, Alina Petrescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.
Varianta vânzării a apărut după ce Primăria a tot încercat să primească Elcen de la Ministerul Energiei prin transfer gratuit al acţiunilor, măsură însă nelegală. Miza este fuziunea celor două entităţi şi anularea, astfel, a datoriilor de 3,6 miliarde de lei pe care Regia le are către producătorul de energie. În plus, odată cu ştergerea datoriilor, Primăria va putea controla mai bine, ca acţio-nar, costul gigacaloriei. Achiziţia se va face la preţul pieţei, dar încă nu s-a făcut o evaluare. În plus, există riscul ca şi alţi competitori să se prezinte şi să câştige o eventuală licitaţie.
Radiografia unui dezastru
Cu extrem de puţine excepţii, sistemele centralizate de termoficare din toată ţara sunt un dezastru. Echipamentele extrem de vechi duc la costuri uriaşe de încălzire, pe care însă primăriile le subvenţionează de la bugetele locale, singura „strategie” pe care autorităţile locale au avut-o până acum pentru a masca adevăratele costuri şi lipsa investiţiilor. Chiar şi în Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării, peste 80% din conductele de transport al căldurii sunt mai vechi de 20 de ani. CET-urile aflate în proprietatea Elcen funcţionează şi astăzi cu echipamente instalate încă de la construcţie.
De pildă, CET Grozăveşti operează turbine cu abur date în uz în 1964. CET Sud a fost realizată în 1965, iar din şase cazane de abur, mai funcţionează doar patru, dar sunt uzate fizic şi moral, fiind puse în funcţiune în 1966-1968, respectiv în 1975, se arată în Strategia de alimentare cu energie termică a Capitalei. La acestea se adaugă blocurile comuniste cu un grad foarte mare de pierderi energetice, aşa încât e limpede de ce facturile populaţiei sunt uriaşe. În ţară, însă, unde populaţia este mult mai săracă, anul viitor va aduce, probabil, debranşări masive şi desfiinţarea a ceea ce a mai rămas din sistemele centralizate de termoficare.
Datele publice arată că în Vaslui, de exemplu, localnicii au plătit în decembrie 180 lei/Gcal, deşi preţul de furnizare aprobat firmei Termprod Vaslui a fost de 458,8 lei/Gcal. Această diferenţă uriaşă de costuri nu va mai putea fi acoperită de primărie, pe noua legislaţie.
