Decizia Curții Constituționale referitoare la predarea religiei în școli stârnește proteste. Sinodul Mitropoliei Ortodoxe din Cluj a luat atitudine împotriva deciziei care permite păstrarea orelor de religie doar dacă părinții cer în mod expres acest lucru.
“Sinodul Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului îşi exprimă îngrijorarea faţă de campaniile tot mai agresive la care sunt supuşi copii şi tinerii care învaţă în şcolile din ţara noastră, prin faptul că, în numele unei aşa-zise libertăţi de gândire şi de conştiinţă şi unei promovări a toleranţei şi a drepturilor fiinţei umane, reprezentanţi ai societăţii civile [sic] cer tot mai insistent eliminarea obligativităţii predării religiei în şcolile publice.
În acest context, recenta hotărâre a Curţii Constituţionale de a solicita acordul scris al părinţilor ca elevii să participe la orele de religie, cu toate consecinţele de rigoare, reprezintă un regres faţă de actuala Lege a Învăţământului, care prevede în articolul 18 (1) că „planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun“.
Acest act este o mare nedreptate făcută tocmai copiilor şi tinerilor care sunt beneficiarii orei de religie, prin faptul că aruncă în derizoriu şi relativ preocuparea faţă de educaţia lor morală. Privită simbolic, o asemenea decizie impietează libertatea câştigată prin jertfa tinerilor din revoluţia din Decembrie 1989 şi al cărei semn vizibil în spaţiul public este ora de religie“, afirmă înalții ierarhi, printr-un comunicat de presă.
Mobilizare în societatea civilă
Nu doar înalții ierarhi sunt nemulțumiți de această decizie. Mai mulți reprezentanți ai societății civile din Cluj afirmă că vor protesta în stradă după alegeri.
Fostul deputat Mircia Giurgiu spune că „este o decizie contrară intereselor poporului român, care arată modul defectuos în care funcționează Curtea
Constituțională. Voi propune o inițiativă legislativă cetățenească pentru modificarea legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale. Vrem să schimbăm, în prima fază, modul de desemnare a judecătorilor de la această Curte.
Nu mai vrem să fie numiți foști politicieni, ci magistrați de carieră, complet independenți, cu gradul profesional de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar la modificarea Constituției, dorim ca atribuțiile Curții Constituționale să fie preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție, cum era în Constituția monarhică din 1923 sau cum este în SUA, unde instanța supremă judecă litigiile constituționale. Acest lucru ar permite și introducerea unei căi de atact împotriva unor asemenea decizii“, a declarat Mircia Giurgiu.
