Micul ce a blocat traheea alegatorului pofticios la pomana electorala, cauza a unui deces tragic, este reprezentativ pentru anul electoral 2008. O campanie bazata pe mituirea votantilor saraci. Cu micul si cu plicul. Varate direct pe gatul alegatorilor. Asa vor inconstientii politicieni, sfatuiti de imoralii lor strategi, sa ajunga la mierea puterii. si dupa aceea sa te tii! Isi vor recupera inmiit spaga electorala data in campanie.
In absenta unei mize politice adevarate, romanii, care nu dau doi bani pe parlamentarii despre a caror calitate sunt pe deplin edificati, nu sunt interesati sa voteze. Gaselnita "candidatilor la functia de premier" a fost paguboasa, lipsita de efectul scontat. Cei trei, Tariceanu, Geoana si Stolojan, nu fac decat sa se incadreze in zgomotul de fond, in harmalaia generala, fara ca vocile lor sa conteze prea mult.
Simtind ca e momentul pentru a incerca sa se impuna din nou ca primadona, (Ghin)Ion Iliescu – nici n-a plecat bine din Valea Jiului, ca acolo s-a si produs un cumplit accident de munca – s-a reactivat. Astfel ca a decis sa-si sustina preferatii direct pe teren. Mai crede ca poate influenta soarta tarii, ca ne poate intoarce la politica promovata de el in anii ’90: a minciunii, manipularii, dezinformarii crase.
Prostanacul Mirciulica ajunge sa citeze din Obama ca odinioara din Ceausescu: "Asa cum bine spunea Barack Obama in faimosul sau periplu si il citez"… si, dupa ce-l citeaza, acesta propune amnistierea fiscala a celor care si-au dobandit prin hotie averile. Creaturi ale aceluiasi etern Iliescu, inventatorul "democratiei originale" sau, mai bine zis, al doctrinei neofeudale de stanga cu baroni PSD cu tot.
Doritorii de privilegii parlamentare se comporta ca si cum ar candida cu totii pentru postul de aghiotanti ai primarilor. Purtatori de mapa ai liderilor locali. Ei considera ca reteta succesului se bazeaza pe manjirea cu noroi a pantofilor luciosi de lac insotind alesii locali prin colegii. si acestea mestesugit trasate, dupa numarul de primari ai fiecarui partid. Incearca sa se agate de popularitatea edililor pentru a obtine ceva voturi de la alegatorii plictisiti de multa vreme de ei.
Lipsind confruntarea de programe si idei, s-a inventat batalia spaguirii alegatorilor. Pana la urma, competitia s-a mutat in planul mitei. De la pixuri, brichete si sepci, la mese intinse, pline cu de toate, bani de buzunar contra promisiune de-un vot, pana la sute de milioane de euro de la bugetul de stat pentru rezolvarea diverselor probleme ale comunitatilor locale.
Banii pentru reclama electorala, pentru promovarea in presa a programelor si solutiilor propuse de partide, s-au dus pe spaga, pe mituirea alegatorilor in mod direct. Perfidie la cote maxime deoarece, in vreme ce doritorii de functii prin Senat sau Camera Deputatilor umplu la greu buzunarele golite de criza ale romanilor gata educati sa accepte generoasa mita electorala, mesajul partidelor la nivel national este de combatere a diferitelor moduri de manifestare a coruptiei.
La urma insa, alegatorii spaguiti vor ramane cu micul (in gat), iar parlamentarii – cu plicul! Dus inapoi de aceiasi fraieriti alegatori. Ca doar noii alesi au promis ca le rezolva problemele. O vor face, desigur in stilul propriu, asteptand reintoarcerea mitei in buzunarul lor. Cu dobanda camatareasca.
Singura solutie acum, pe ultima suta de metri, ar fi avertizarea alegatorilor cu privire la pericolul mortal al pomenilor electorale. Atentie! Mititelul ucigas terorizeaza Romania! Face victime printre alegatori. Pazea!