Judecătoarea Veronica Cîrstoiu de la Curtea de Apel Bucureşti şi fiul acesteia au primit mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile, acuzaţi că au primit peste un milion de euro pentru soluţii favorabile în procese.Partea bună a poveştii este că judecătoarea Cîrstoiu de la Curtea de Apel Bucureşti a fost arestată de către DNA împreună cu fiul său, care îi era complice.
Aşadar, anticorpii sistemului funcţionează, procurorii lucrează, iar judecătorii nu au clemenţă atunci când este vorba despre colegii lor. CSM a avizat rapid cererea de arestare formulată de DNA, comportându-se exact aşa cum ar trebui să se comporte un Consiliu Judiciar responsabil: nu a protejat merele putrede din sistem.
Din acest punct de vedere, România se apropie cu paşi hotărâţi de normalitate, de ceea ce aşteptăm de la un sistem judiciar credibil şi responsabil. Partea proastă este că în România anului 2013 încă se vând pe bani unele decizii judecătoreşti. Între judecătoarea Cîrstoiu şi politicienii care fură din bugetul statului nu există nicio diferenţă – dispreţul suveran pe care ambii îl arată pentru cetăţenii care i-au învestit cu încredere şi pentru funcţiile pe care le ocupă în aparatul statal este trăsătura de caracter care îi leagă.
Emoţia stârnită în societatea românească de acest caz se explică prin faptul că nedreptăţile reale sau închipuite generate de sistemul judiciar găsesc astăzi o explicaţie generală în mintea multora: corupţia. Ca şi în cazul Voicu, vedem în ultimele dosare instrumentate de DNA cu judecătoare de la Tribunalul Bucureşti şi de la Curtea de Apel Bucureşti o caracatiţă oribilă a relaţiilor prin care se rezolvă orice.
Citiţi mai mult în Revista 22