7 C
București
sâmbătă, 21 decembrie 2024
AcasăSpecialMiştocraţia 2.0. Azi, Roşia Montană

Miştocraţia 2.0. Azi, Roşia Montană

Serios? Deci, aşa se conduce o ţară europeană ca România? Dacă Băsescu e „pentru”, atunci, tu, prim-minstru, eşti, automat, „contra”, aşa, din prinţip, fără să fi studiat documentele, iar ulterior, printr-o schimbare neexplicată niciodată, nu mai eşti chiar atât de „contra”, ci „pentru”, deşi nici chiar Băsescu nu mai este „pentru”, iar partenerul tău de coaliţie, Antonescu, este „contra” pentru că dă bine la poporul din Piaţa Universităţii, deşi oamenii lui de la Alba sunt „pentru”? Ce fel de guvernare e asta?

Citeşte şi Miştocraţia

Poate cineva să înţeleagă ceva din aceste afirmaţii – „Eu am fost împotriva proiectului, înainte să cunosc aproape nimic despre proiect, pentru că era susţinut de Băsescu, şi am spus că dacă îl susţine Băsescu e ceva de rău. Când am văzut toate proiectele, am zis haideţi să citim tot, să ascultăm pe toată lumea. Eu m-am gândit că o să vină cei care manifestă împotrivă la Parlament, cei care manifestă pentru, şi luăm decizia. Noi suntem din 2009 o ţara blocată, nimeni nu vrea să îl asculte pe celălalt. Suntem blocaţi economic din 2009, nu s-au mai făcut investiţii”. Ponta a mai spus căva vota împotriva proiectului, după ce s-a consultat cu mai mulţi europarlamentari, precum Daciana Sârbu sau Renate Weber, dar că, potrivit legilor actuale, Parlamentul ar trebui să dea avizul de mediu şi exploatările ar trebui să înceapă. „Chiar dacă eşti împotrivă la ceva, trebuie să asculţi toate argumentele, pentru că s-ar putea să fie şi lucruri bune în proiect”? .

Aceasta este o îngrămădire aproape incredibilă de lucruri care nu au legătură unele cu altele şi care reprezintă, în esenţă, dovada unei incompetenţe şi a unei incosistenţe politice care trebuie să ne alarmeze. Mai întâi, că România nu este o ţară blocată, investiţii străine s-au făcut, dar într-un ritm mult diminiuat faţă de perioada dinaintea crizei. Dar nu s-au făcut la Târgu Jiu. S-au făcut la Cluj şi ăsta este un subiect asupra căruia promitem să revenim. În al doilea rând, USL s-a jucat anul trecut de-a revoluţia şi lovitura de stat şi acum se plânge că investitorii stau deoparte? Păi să ne uităm numai la volumul retragerilor de capital din iulie 2012 până la referendum şi la raportul UE pe MCV, să vedem exact câţi investitori au plecat! Şi tot voi vă plângeţi? Credeaţi că lucrurile astea nu lasă urme?

Apoi, să revenim la Roşia Montană. Cât de incredibil de inept poţi să fii să declari la televizor că ai fost împotrivă fără să ştii nimic despre proiect, doar ca să-i faci în ciudă lui Băsescu, dar apoi te-ai răzgândit, dar rămâi împotrivă pentru că te-ai consultat cu nevasta şi cu Renate Weber? La asta se reduce acest guvern, cum să îi facă în ciudă lui Băsescu? Victor Ponta avea reputaţia, nemeritată se pare, de animal politic de pradă, gata să sacrifice orice şi pe oricine pentru a-şi atinge ţelurile. Acum pare să cadă din ce în ce mai ferm în categoria ”pisicuţ”-ilor la care l-a consemnat acelaşi Băsescu. Decizia pe Roşia Montană nu e grea, în pofida agitaţiei politice şi a demonstraţiilor din Piaţa Universităţii. Merită sau nu? Poţi, tu, stat român, să obţii suficiente avantaje economice şi sociale şi să ţii sub strictă supraveghere de mediu lucrările ca o ţară membră UE, sau nu? Dacă da, dă-i drumul la proiect, indiferent ce zice strada, dacă nu poţi, mai lasă-l să aştepte. Dar nu te face că eşti „împotrivă” când eşti, de fapt, „pentru” ca nimeni să nu mai înţeleagă nimic. Încetează să mai guvernezi ţara „la mişto” şi asumă-ţi o decizie!

Nu avem nici cea mai mică simpatie pentru demonstraţiile anticapitaliste, anticorporatiste şi alte lucruri de felul ăsta şi credem că resursele trebuie exploatate, dar nici nu putem fi de acord cu acest joc al unui guvern care nu vrea să îşi asume nimic. Ultimul venit în club este domnul Şova, care evocă despăgubiri colosale în caz de respingere a proiectului. Domnul Şova minte cu bună ştiinţă, mai ales că este avocat iar mama domniei sale a reprezentat până nu demult Gabriel Resources. România nu este Zimbabwe (cu toată consideraţia pentru Zimbabwe) şi are suficientă forţă legală, ca ţară şi ca stat membru UE, pentru a face faţă unui proces, mai ales când e vorba de o chestiune atât de delicată cum este mediul.

Dar nu e vorba nici de despăgubiri, nici de investiţii, nici de altceva. E vorba de responsabilitate. Ponta, care este „împotrivă”, după ce a fost ”pentru” înainte de a fi ”împotrivă” vrea proiectul trecut dar cu mâna Parlamentului, fără ca el sau miniştrii săi să-şi asume ceva. Antonescu, care a înţeles slăbiciunea lui Ponta, vrea să profite politic cât mai mult, deşi proprii săi oameni de la organizaţia Alba, în frunte cu Teodor Atanasiu susţin Roşia Montană, pentru simplul motiv că opoziţia plăteşte mai multe dividende politice în acest moment. Niciunul dintre ei nu se gândeşte ce va urma după aceea, ce se va întâmpla nu când va mai fi vorba de o companie minoră ca Gabriel Resources, ci de un gigant mondial care chiar te poate îngropa în procese precum Chevron. Nu suntem, nici pe departe, primii care să ridice problema precedentului privind gazele de şist, o investiţie care va fi importantă nu numai pentru independenţa energetică a României, dar şi a Moldovei. Şi ce credibilitate va mai avea statul român? Nici lui Ponta, nici lui Antonescu nu le pasă. Pentru orice investitor contează două lucruri ca să vină cu bani la tine în ţară. Predictibilitate pe termen îndelungat şi credibilitate. Nu vă vindeţi ţara? Nicio grijă! Nu vine nimeni s-o cumpere dacă nu merită. Şi asta va avea un impact masiv asupra economiei şi investiţiilor, dacă tot vorbim despre investiţiile blocate, pentru că una este să îţi plece nişte canadieni obscuri din ţară şi alta este să îţi plece Chevron. Ei gândesc, însă, aici şi acum. Guvernare la mişto.

Se vorbeşte mult de bani, de mita pe care ar fi primit-o diverşi oficiali pentru a susţine un proiect de lege defectuos. Dar despre câţi bani poate fi vorba ca să faci de râs guvernarea unei ţări?

Cele mai citite

Piața rezidențială în 2024: Creștere a cererii și noi proiecte în București

Anul 2024 a adus o evoluție pozitivă pentru piața rezidențială, datorită condițiilor mai atractive de accesare a creditelor ipotecare comparativ cu 2023. Cu toate...

Economia României: Creștere modestă în 2025, dar optimism pe termen lung

Incertitudinea politică, deficitul bugetar scăpat de sub control și slăbiciunile structurale ale economiei vor continua să afecteze România. Cu toate acestea, impactul ar putea...

Dan Șucu a avut numele conspirativ „Mircea Crișan”. Ce a făcut în urma angajamentului cu Securitatea din 16.08.1984

În 2015, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) prezenta o adeverință cu extrase din multiple dosare despre legăturile lui Dan Viorel Șucu cu...
Ultima oră
Pe aceeași temă