Publicat prima dată în 1943 în Istanbul, romanul „Madonna în haină de blană” al scriitorului Sabahattin Ali, a fost trecut cu vederea de critici care au considerat că este o simplă poveste de dragoste, fără esență, care se adresează adolescentelor visătoare și naive.
Romanul a cucerit însă atât adolescentele, cât și adolescenții, care s-au identificat cu autorul Sabahattin Ali, un opozant foarte vocal al regimului politic din Turcia. Lucrările sale au fost adesea cenzurate, iar el închis în repetate rânduri pentru părerile și viziunea sa socialistă, ulterior murind împușcat în circumstanțe misterioase.
Fiica scriitorului, Filiz Ali, a povestit într-un interviu acordat publicației britanice BBC despre responsabilitatea și pericolul care veneau odată cu numele său în anii 1940, ea fiind adesea nevoită să nege că este ruda faimosului scriitor. După moartea tatălui ei, Filiz a luptat să promoveze operele lui Sabahattin Ali și cea mai mare reușită este traducerea pentru prima dată în limba engleză a romanului „Madonna în haină de blană”. Astfel, europenii vor putea să citească în curând unul dintre cele mai celebre romane din Turcia, care reușește să domine lista bestseller-urilor în ultimii ani.
Acțiunea romanului „Madonna în haină de blană” se petrece doar după câțiva ani de la încheierea Primului Război Mondial, pe străzile aglomerate ale Berlinului, unde tânărul Raif este trimis de către tatăl său să lucreze într-o fabrică de săpun.
Fire boemă, Raif își petrece însă zilele citind și nopțile hoinărind prin oraș, iar într-o seară intră într-o o galerie de artă contemporană unde rămâne fascinat de tabloul „Madonna în haină de blană”.
Raif află ulterior că opera este un autoportret ale artistei Maria Puder și o caută pe misterioasa femeie. Între cei doi se înfiripă o pasională relație platonică prin care ambii se redescoperă, ea devenind „mai mult bărbat decât femeie” iar el „mai mult femeie decât bărbat”. Soarta avea însă alte planuri pentru cei doi tineri.
Maria – femeia din spatele personajului care a stârnit pasiuni și a inspirat generații de femei
Maria a devenit un model feminin de putere și determinare pentru femeile din Turcia. Ea avut curajul să gândească independent și să lupte pentru ceea ce crede, în vremuri în care femeile erau private de acest drept.
Puțini sunt cei care știu că Maria a fost o femeie în carne și oase, pe care autorul a cunoscut-o, după cum mărturisește chiar fiica lui Filiz în interviul acordat BBC, când a locuit un an în Berlin, ca tânăr burlac în 1920.
Fragmente din corespondența lui Sabahattin Ali cu o prietenă, din perioada în care el se afla în spatele gratiilor, oferă câteva detalii despre pasiunea pe care acesta a avut-o pentru Maria: „Ne bucuram de plimbări lungi și încântătoare și ocazional mă lăsa să o țin de mână… Uneori își întorcea capul cu un zâmbet plin de înțeles care spunea că înțelege că sunt prost!”
Sabahattin – scriitorul care a devenit idolul tinerilor revoluționari din Turcia
Prin alegerea Mariei ca protagonistă a romanului, Sabahattin Ali a devenit și el un susținător pentru femeile din Turcia, care îl stimează și îl respectă pentru curajul de a se împotrivi mâinii de fier a statului și de a rămâne loial propriilor principii, chiar și cu prețul libertății și ulterior, al vieții.
În 1948, când Filiz avea 11 ani, tatăl ei – care încerca cu disperare să scape de opresiunile guvernului din Turcia – a fost împușcat mortal la granițe Bulgariei, de către serviciile secrete turcești după cum se bănuiește. Fiica lui Ali a mărturisit: „Am avut o copilărie minunată, până când a fost întreruptă brutal”.
Pentru mai bine de 60 de ani, Filiz a luptat pentru traducerea cărții lui Sabahattin Ali în engleză, mânată de amintirea tatălui său și de spiritul Mariei, ce poate fi asemănată cu Sânziana Hangan a literaturii noastre.
“Nimic nu s-a schimbat în Turcia…cenzurarea masivă a presei, întemnițarea jurnaliștilor…acum e poate chiar mai rău” a declarat Filiz pentru BBC.
Ea susține că prin exemplul propriu, tatăl ei le-a dat curaj tinerilor și le-a amintit cum să protesteze fără să își piardă simțul realității sau să uite cum să iubească.
Fiica lui Sabahattin Ali merge în școlile din Turcia pentru a promova cartea și le vorbește adolescenților, iar adesea a observat că atât băieți cât și fete care se emoționează până la lacrimi atunci când conștientizează că nu se bucură de libertate deplină, un sentiment care îi apasă.
Maureen Freely, care tocmai a tradus romanul în engleză, crede că unul din multele motive pentru care autorul se bucură de o asemenea popularitate în Turcia este faptul că le amintește cititorilor de scriitorii si satiriștii care s-au ridicat neînfricați împotriva sistemului.
Romanul „Madonna în haină de blană” este deja un text de referință în multe țări care se aflau pe vremuri în spatele Zidului de Fier, iar popularitatea sa nu poate decât să se extindă odată cu traducerea în limba engleză.
