Sub ochii administratorului special, conducerea executiva a facut cheltuieli aberante: s-au cumparat gresie, gazon, detectoare radar, sute de sticle de vin, sute de pachete de cafea, sindrila, motocoase. Basca utilaje care au disparut din unitate (unele au fost aduse inapoi, cu un camion, la sfarsitul saptamanii trecute!!!) dupa privatizare. Cazul Geamuri Scaieni este un caz-scoala pentru Parchet, dar si pentru Politia care ancheteaza infractiunile de drept comun (daca nu cumva ar fi si niscaiva politisti prahoveni implicati in minunile de la Scaieni). Este suficient sa se discute cu oamenii din fabrica, asa cum am facut-o si noi.
Feteasca neagra in reteta „geam float”
Cine ar avea curiozitatea sa verifice ce bunuri si servicii se achizitioneaza la o societate aflata in administrare speciala, ar avea surprize serioase.
Spre exemplu, luna ianuarie a anului 2005 pare sa fi fost declarata "luna confortului”. Se pare insa ca nu de confortul salariatilor fabricii de geamuri Scaieni era vorba, ci de cel al vilelor construite in jurul societatii. Unde altundeva se puteau duce mai bine de 500 de metri patrati de gresie spaniola Santinado? In fabrica nu se gaseste nici macar un centimetru patrat. Cum nu se regasesc, in mare parte, nici celelalte: 400 metri patrati de faianta, cazi de baie, gazon, fertilizator, cuptoare electrice, motocoasa. Basca sase bucati detectoare radar, cinci bucati radiocasetofoane cu CD si MP3, nenumarate telefoane mobile. Adaugati cinci serviete a 10 milioane de lei bucata, un alcool-test digital (7,9 milioane lei), pentru a se asorta, probabil, cu detectoarele de radar, masa de tenis, mingile de fotbal plus 12 pachete de sindrila (pentru a cui vila?).
Nu s-a terminat aici. In ziua de 21 aprilie 2005 s-au cumparat 400 de pachete de cafea italiana de lux (50 milioane de lei), dupa ce cu doar o zi inainte 70 de milioane de lei din banii intreprinderii fusesera cheltuiti tot pe cafea. Adaugati la acestea "pachete” a cate 500 de sticle de vin, cumparaturi la Metro de cate 150 de milioane (bomboane, compot de ananas) ori mese la restaurant de 50 de milioane de lei si aveti doar o imagine sumara a jafului dintr-o societate care trebuia in primul rand curatata de pierderi.
Operatiunea "Calendarul”
Cu ocazia sarbatorilor de iarna, conducerea GES Scaeni – care oricum pleca – a comandat materiale promotionale care urmau a fi facute cadou pentru promovarea imaginii intreprinderii. "Una dintre metodele pentru reusita afacerii este oferirea de catre societate de obiecte promotionale personalizate pe care sa fie inscriptionata sigla societatii (…) consider necesara, oportuna si eficienta selectarea unei firme care sa ne furnizeze aceste materiale promotionale personalizate”, a argumentat directorul GES, Corneliu Vasile. Zis si facut! S-au comandat nu mai putin de 1.700 de calendare, dintre care cateva sute sunt "cu fetite asiatice” tip playboy. Vorba directorului Vasile, "de o calitate exceptionala”.
Cum tot de calitate exceptionala sunt cele 20 de seturi pix-stilou frantuzesti "Ted Lapidus”, aurite – 100 euro setul -, destinate, se spune, membrilor CA. Asta in timp ce 400 de salariati plangeau ca vor prima de Craciun, adica de porc, nu de 1.700 de calendare.
Caramizi vandute cu un euro/tona si recumparate cu 1.000 euro/tona
Diversele reparatii angajate de fosta conducere a fabricii nici macar n-au fost incepute, desi banii s-au platit. Si in cazul in care s-a realizat cate ceva, sumele au fost exorbitante. S-a „achizitionat” si tehnica de calcul, fara nici o legatura cu necesarul – peste o suta de pozitii -, dar nici nu sunt prezente in fabrica. Si contractele de investitii au fost supradimensionate, fara finalitate. Dar cel mai scandalos contract este cel cu nr. 2314. Firma SC „Sarona” SRL cumpara de la GES caramizi refractare folosite cu un euro si jumatate tona, cat o sticla de Pepsi, si le revindea tot GES, cu 1.000 de euro tona. Retineti, tot caramizi uzate, cica „reconditionate”. Nereguli s-au inregistrat si la achizitia de programe software si mentenanta la ceva ce nu a apucat sa se exploateze.
Au vandut utilaje la fier vechi ca sa-si mareasca salariile
In numai noua luni, salariile directorilor au inregistrat cresteri de la 12,9 milioane lei la 48 milioane lei. Ar fi acceptabila aceasta crestere daca conducerea fabricii oprea furtul. Muncitorii fabricii s-au scandalizat primii cand au constatat ca directorul general Marian Matache a si vandut 200 tone de fier vechi, desi nu mai avea voie. Muncitorii ne-au reclamat si noua aceasta nesabuinta (ca sa nu-i spunem altfel).
Apa din put la pret de „visichi”
Cu siguranta, stimati cititori, nu credem ca ati mai auzit de o afacere ca aceea de mai jos. GES are in proprietate doua puturi de mare adancime. Conducerea fabricii le-a inchiriat primariei, care la randul ei le-a concesionat unei societati agreate. Aceasta, fara sa-i faca nimic apei, o revindea proprietarilor puturilor. Daca o transforma in „visichi”, n-ar fi reusit sa o revanda la un pret mai mare de o mie de ori.
"Mituirea” sindicatelor, posibila infractiune
Unul dintre principalele obiective pe care le-a avut in vedere conducerea societatii, si implicit administratorul special, a fost o buna convietuire cu sindicatele. In acest scop, consiliul de administratie a aprobat sponsorizari ori donatii grase, de sute de milioane de lei, catre orice sindicat care a cerut-o. De exemplu, sindicatul din fabrica a primit sponsorizari repetate, transele obisnuite fiind de 100 milioane de lei. Acelasi sindicat a mai primit ca donatie un autoturism Dacia SupeRNova. Federatia sindicala Sticerom (de ramura) a avut, la randul ei, numeroase beneficii din partea administratiei speciale – bani, mese, masini. Ultima dintre acestea este cea mai gogonata si dateaza din luna decembrie 2003.
„Donam masini ca ne e greu”
In toamna anului 2003, conducerea fabricii de geamuri doar ce reusise disponibilizarea, in cadrul programului de restructurare, a mai bine de 500 de salariati. Un succes pentru conducere, mai ales ca nu s-a confruntat cu tulburari sociale majore si nici nu s-a izbit de vreo opozitie ferma a sindicalistilor. Cum nici o fapta buna nu ramane nepedepsita, consiliul de administratie al GES, in prezenta administratorului special, a aprobat DONAREA unui autoturism Cielo nou-nout catre federatia sindicala de ramura. Motivul donatiei este halucinant – situatia grea a societatii!!! Chiar asa si suna hotararea consiliului: "Avand in vedere programul de restructurare a activitatii SC GES SA si implicit diminuarea volumului acesteia, Consiliul de Administratie aproba donarea unui autoturism Daewoo Cielo”, in valoare pe atunci de 325 milioane de lei. De remarcat ca restrangerea activitatii nu poate fi decat un motiv vinovat, din moment ce sapte luni mai tarziu acelasi consiliu a aprobat cumpararea unui Cielo "pentru buna desfasurare a activitatii”.
Oare cand a fost cinstit consiliul de administratie: cand restrangea activitatea sau cand si-a extins-o? Mai bine zis, cand a fost de buna-credinta? Legea societatilor comerciale prevede inchisoare de la unu la trei ani pentru fondatorul, administratorul sau directorul care "foloseste cu rea-credinta bunuri sau creditul de care se bucura aceasta intr-un scop contrar intereselor acesteia”.
Pentru angajati
Pana de curand se dirijau catre sindicat 50 milioane de lei, pentru ajutoare sociale, dar banii nu ajungeau la oameni.
In numai doua luni, de la relansarea fabricii, fiecare dintre cei 500 de angajati a primit cate 500.000 lei net la salariu. S-a asigurat transportul gratuit al angajatilor la fabrica cu autobuze Mercedes noi (costul este de 700.000 lei de persoana). Fiecare angajat primeste si alimente in valoare de 400.000 lei. 181 de copii ai angajatilor primesc rechizite. Dar, cel mai important, s-a amenajat un dispensar, cu trei medici si trei asistente, punct farmaceutic si o salvare. Dispensarul se afla la indemana tuturor locuitorilor din Scaieni, care ramasesera fara o unitate sanitara.
"Consiliul de administratie a hotarat, eu doar am semnat”
Scurt dialog cu fostul administrator special Calin Georgel:
– In perioada in care ati fost administrator special ati semnat acordarea mai multor sponsorizari. In ce baza le-ati acordat?
– Sponsorizarile au fost acordate in conformitate cu legislatia in vigoare – Legea 32/1994. Sponsorizarile au fost aprobate de consiliul de administratie (n.r. – CA). Eu am participat la sedintele consiliului de administratie in calitate de administrator special.
– Dar daca Consiliul lua vreo masura pe care dumneavoastra o considerati ca nefiind benefica societatii?
– Nu au fost astfel de situatii. Mi-am insusit hotararile consiliului de administratie.
"Da, am sponsorizat sindicatele”
– In perioada noiembrie-decembrie 2003 ati fost de acord, ati semnat hotararea prin care s-a donat autoturismul Cielo catre federatia Sticerom?
– Da, si donatia catre Sticerom, si cea catre Sindicatul Liber independent al fabricii le-am considerat legale. Sindicatele au solicitat, iar consiliul de administratie a aprobat.
– Dati-mi voie sa va citez, sintetic, din hotararea CA din decembrie 2003: "Avand in vedere situatia grea a societatii, donam autoturismul Cielo…”. Adica suntem intr-o situatie grea, avem un autoturism, dar nu-l vindem, il donam.
– E o formulare nefericita, nu o pot comenta.
– Nu era situatie grea cea a societatii?
– Repet, consiliul de administratie a considerat oportune aceste donatii.
– Cateva luni mai tarziu, acelasi consiliu de administratie, cu tot cu dumneavoastra, a aprobat cumpararea unui Cielo, apoi a inca doua autoturisme mai scumpe. De ce?
– S-au luat pentru buna desfasurare a activitatii.
– Domnule director, legiuitorul a prevazut ca sponsorizarile se acorda de catre intreprinderile profitabile, care merg in profit, nu de catre cei care merg in paguba.
– Codul Fiscal ne da voie sa facem sponsorizari 3 la mie din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit…
Nu i-a spus prefectului ca fabrica are pierderi
– E normal ca o societate cu pierderi sa ofere sponsorizari cand are si de plata datorii uriase la buget?
– Sponsorizarile le-am facut catre sindicatele din fabrica si catre federatia de ramura. Nu le-am facut la o echipa de fotbal.
– Ati facut la revista Moftul Roman, ati facut la zeci de parohii si manastiri, ati facut la licee pentru sali de conferinte, la scoli pentru estetizare, ati sponsorizat asociatii de proprietari particulare, catre Primarie, Prefectura si catre sindicate. Repet, vi se par normale aceste sponsorizari in contextul unei activitati cu pierderi?
– Asa a considerat necesar consiliul de administratie. Am sponsorizat si activitatile de la inundatii, din zona Asia…
– Cine v-a cerut aceasta? Prefectul de Prahova?
– Da, am avut solicitare de la Prefectura si nu stiu, cred ca 100 de milioane am dat?
– I-ati spus prefectului ca sunteti intreprindere cu pierderi? Si cu datorii la buget?
(Tace)
– La 1 iulie 2004 v-a expirat mandatul de administrare speciala. Dar ati ramas angajat in functia de consilier (n.r. – cu 25 de milioane lei brut/luna plus salariul de director in AVAS)?
– Am ramas, da, la cererea consiliului de administratie.
"Noi am suportat petrecerea sindicatelor”
– Sa vorbim despre diversele achizitii facute cat ati fost administrator special. Gresie neagra Santinado. Se regaseste in vreun fel in societate? Cazi de baie, baterii… Se regasesc in societate?
– Eu spun ca da.
– Detectoarele radar tot in unitate se gasesc?
– Da.
– 500 de sticle Feteasca neagra si Sauvignon. Aveti idee cu ce ocazie le-ati luat?
– A fost o actiune legata de sarbatorile de Pasti.
– Pe 31 mai 2005 s-au mai cheltuit 150 de milioane de lei pe bomboane, compot de ananas…
– A fost o actiune a federatiei sindicale Sticerom. Ne-au rugat daca putem face o intalnire in fabrica cu toti membrii acestei federatii.
– Si ati suportat dumneavoastra cheltuielile?
– Asa stiu, ca s-a aprobat in consiliul de administratie suportarea acestor cheltuieli, a mesei festive.
"Am o firma de audit financiar”
– In declaratia dumneavoastra de avere este trecuta dobandirea unor bunuri ori infiintarea de depozite bancare in perioada in care si dumneavoastra, si sotia ati lucrat la Geamuri Scaieni (a fost director economic). 2.500 metri patrati intravilan in judetul Prahova, casa de vacanta de 225 metri patrati plus doua depozite bancare in care aveti mai mult de trei miliarde de lei vechi. Ati avut si alte venituri in aceasta perioada?
– Da. Din dividende.
– 3 miliarde? Ne puteti da o consultanta?
– Am o firma de audit financiar, sunt auditor financiar.
Mircea Ursache:
"Sa dea banii inapoi!”
L-am intrebat pe Mircea Ursache, fostul presedinte al AVAS, in ce masura un director al institutiei (n.r. – nu i-am dat nici un nume) poate fi in acelasi timp auditor financiar sau proprietar al unei firme de audit. Ursache ne-a declarat ca in principiu aceasta activitate este incompatibila cu cea de director in AVAS, mai ales ca se poate lesne ca interesul acestuia personal sa intre in conflict cu obligatiile si indatoririle fata de AVAS. Cat despre cealalta actiune a directorului finante-buget din AVAS, prin care acesta a devenit consilier la unitatea unde fusese administrator special, Ursache a fost categoric: "Este ilegal. Nu avea dreptul! Sa dea banii inapoi!”.
Victor Ciutacu, membru CA: "Bugetele au fost aprobate de AVAS”
Victor Ciutacu, redactor-sef adjunct al unui cotidian central, a prins un loc in consiliul de administratie al SC GES Scaieni de pe vremea in care era purtatorul de cuvant al APAPS-ului lui Ovidiu Musetescu. Ciutacu sustine ca toate sponsorizarile au fost legale, ba, mai mult, erau si oportune, inclusiv cele catre societate. Cat despre cheltuielile facute, Ciutacu il acuza pe Liviu Jalba, actualul director general, ca a inchiriat masinilie Cielo ramase catre Termoelectrica fara aprobarea CA. "Pe acele masini se gasesc si antiradarele!”, spune Ciutacu. Liviu Jalba replica: "Eu am inchiriat masinile, nu le-am donat. Nu aveau antiradare montate, nu aveau nici baterie!”.
GES da semne de insanatosire
Datoria GES la buget era de 42 miliarde de lei, plus 58 miliarde penalizare pentru ca nu s-a platit nici un leu in ultimii trei ani. In prima luna de la preluarea fabricii, noul CA a reusit sa plateasca 9 miliarde de lei.
Datoriile scadente la furnizori erau de 51 miliarde. S-au reesalonat si s-au platit 31 miliarde de lei. Fabrica incepe sa-si revina, avand acum in banca, pentru productie, un milion de dolari.
