Localitatea a fost întemeiată de armenii care au emigrat în jurul Mării Negre.
Vechiul Armenopolis, Gherla de azi, este celebru prin cinci „minuni”. Dintre acestea nu lipsesc legenda întemeierii oraşului, biserica pe care armenii o consideră „buricul Pământului”, un tablou creat de Rubens, planul oraşului ori ciorba de huruth.
Legenda oraşului
O legendă spune că oraşul Gherla a fost întemeiat de către armeni printr-o înşelătorie. Legenda spune că un episcop armean, numit Oxendius Verzelescul, venit din Moldova pentru a scăpa de o persecuţie pornită de turcii care ocupaseră principatul, ar fi cerut de la nobilii Transilvaniei o bucată de pământ cât poate cuprinde pielea unui bou. Nobilii au fost de acord, dar armenii au tăiat pielea în fâşii subţiri şi au făcut o frânghie, cu ajutorul căreia au cuprins un teren suficient de mare pentru a-şi ridica oraşul. Această legendă nu este nici armenească, nici originală, pentru că ea este relatată atât în legătură cu întemeierea Cartaginei, cât şi în legătură cu întemeierea Sibiului.
Primul oraş sistematizat
Cea de-a doua minune este planul oraşului. Armenopolis este singurul oraş baroc din România, întemeiat după un plan prestabilit. „Şefii comunităţii armeneşti au angajat, în anii 1700, un arhitect italian, care a proiectat vechiul oraş, care are străzi paralele şi o sistematizare urbană de invidiat”, spun localnicii. Senatorul Varujan Vosganian, de origine armenească, spune că „Armenopolisul a fost primul oraş sistematizat din lume, ceea ce îi oferă o importanţă aparte pentru istoria urbanismului”.
Buricul Pământului
Oraşul include o piaţetă centrală, în care se află ceea ce localnicii numesc, în glumă, „buricul Pământului”, adică cea mai înaltă biserică armeano-catolică din lume, spune liderul comunităţii armeneşti, Janos Estegar. Aceasta este considerată, totodată, drept cea de-a treia minune din Gherla. Însă, deşi armenii şi-au păstrat vestigiile trecutului glorios, ei şi-au pierdut limba. Unii încearcă să redescopere graiul strămoşilor, spune Janos Estegar.
Tabloul lui Rubens
Armenii din Gherla şi-au păstrat identitatea culturală. În oraş, ei păstrează vie amintirea strămoşilor care au fost atât de bogaţi încât au ajuns creditorii Curţii Imperiale din Viena. Din acea vreme se află, în Capela Învierii, lipită de catedrala armeano-catolică, singurul tablou din Transilvania, atribuit lui Rubens şi care este cea de-a patra minune. Este vorba de pânza intitulată Coborârea de pe Cruce, oferită de împăratul Iosif al II-lea negustorilor armeni din Gherla. Însă armenii din Gherla au rămas prea puţini pentru a umple vechea catedrală. Aşa că ei se adună, duminică de duminică, într-o mică biserică parohială, situată la doar câteva sute de metri de clădirea considerată „buricul Pământului”.
Ciorba de huruth
Localnicii din Gherla păstrează tradiţia celei de-a cincea minuni. Este vorba de ciorba de huruth. Aceasta este preparată după o străveche reţetă armenească, ce include laptele, pătrunjelul şi legumele uscate. „Practic, toate legumele sunt fierte în lapte, ceea ce îi dă ciorbei o consistenţă şi un gust aparte. Ea trebuie înăcrită cu oţet sau, şi mai bine, cu lămâie”, spune una dintre gospodinele din oraş.
A rămas amintirea prăvăliilor
În timp, oraşul şi-a schimbat compoziţia etnică. Cei mai mulţi din cei 24.000 de locuitori sunt acum români şi maghiari. Oamenii, însă, păstrează vie vremea când oraşul prospera datorită prăvăliilor armenilor. Acum, oraşul este greu încercat de criza economică. Aşa că cel mai mare angajator din oraş a rămas Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla. Este vorba de vechea cetate Martinuzzi, transformată în închisoare de către Habsburgi şi, totodată, locul unde a fost exterminată, în timpul regimului comunist, o mare parte a elitei României interbelice.
