Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri aprobarea unei ordonanţe de urgenţă, propusă de Ministerul Justiţiei, care ar clarifica toate problemele urgente pentru buna aplicare a noilor Coduri Penale.
Există totuşi cel puţin o categorie de cetăţeni care sunt mai presus de legile penale în această perioadă de harababură judiciară. E vorba de miniştri, care nu pot fi interceptaţi nici măcar dacă se începe urmărirea penală pentru faptă, nu pentru persoană, deoarece sunt protejaţi de Constituţie ( si prin Legea răspunderii ministeriale).
Citeşte şi: Cum se pregăteşte debarcarea şefilor DNA şi Înaltei Curţi
„Ceea ce este absolut urgent şi absolut de bucătăria internă a sistemului de justiţie sunt de acord şi vom adopta prin ordonanţă de urgenţă, pentru că, repet, e vorba de bucătăria lor internă, cum îşi organizează anumite proceduri de funcţionare în cadrul sistemului de justiţie”, a susţinut, miercuri, premierul ( citat exact, preluat din pagina www.gov.ro).
În ultimele zile, premierul a mai susţinut că se pot face interceptări şi în faza de urmărire penală “in rem”, adică pentru faptă (nu pentru persoana x sau y), chiar dacă există indicii cu privire şi la identitatea persoanelor care au săvârşit acea faptă.
Într-un proiect de ordonanţă a Ministerului Justiţiei, publicat săptămâna trecută, se dorea clarificarea interceptărilor, dar premierul a susţinut că acest lucru este destul de clar stipulat intr-un articol al Codului de Procedură Penală, şi anume cel al începerii urmăririi penale „in rem”, adică pentru faptă, motiv pentru care s-a renunţat la clarificare prin ordonanţa de urgenţă adoptată miercuri.
În proiectul de ordonanţă se modifica articolul cu pricina (305, aliniatul 1) cu următorul cuprins: „(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”
În baza acestei clarificări – susţinea iniţial Ponta – organele de cercetare penală pot cere mandate pentru interceptări. Apoi a renunţat la clarificare pe motiv că e stipulat în Codul de Procedură Penală.
Însă, se pot face interceptări legal, conform normelor noului Cod de Procedură Penală, pentru toate faptele faţă de care s-a început urmărirea penală „chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut”?
Specialiştii consultaţi de România liberă susţin că NU, deoarece există cel puţin o categorie de cetăţeni care nu pot fi interceptaţi nici măcar pentru faptă, adică în faza începerii urmării penale “in rem”. Este vorba de miniştri, care sunt protejaţi de Constituţie.
Potrivit Constituţiei, nu se poate începe urmărirea penală în cazul miniştrilor fără a se cere avizul camerei Parlamentului din care acesta face parte, sau de la Preşedinţie, dacă ministrul respectiv nu e parlamentar.
Iată că ordonanţa adoptată miercuri nu rezolvă URGENŢELE judiciare, aşa cum susţine premierul Ponta, iar procurorii, ca şi judecătorii anume desemnaţi să emită mandatele de interceptări nu ştiu cum să aplice legea pentru că e lacunară.
Cum orice greşeală se pedepseşte, cel mai probabil magistraţii nu vor risca să fie sancţionaţi, iar în această perioadă de harababură judiciară, mai mult ca sigur miniştrii se pot considera imuni la interceptări.
Citeşte şi: Ce (nu) rezolvă ordonanţa de modificare a codurilor
În rest, ordonanţa adoptată miercuri de Guvern mai reglementează competenţele DIICOT ( asupra cărora vom reveni), competenţele procurorilor, modul în care suspecţii sau inculpaţii contestă deciziile procurorilor sau ale judecătorilor de drepturi şi libertăţi, de cameră sau de fond , care sunt instanţele care judecă aceste contestaţii, cum se dispune reţinerea, cum se dispune arestarea preventivă, din câţi judecători sunt formate instanţele de la Înalta Curte etc.
În continuare, rămân nerezolvate problemele legate de pedepsele pentru furtul banilor publici sau privaţi prin înşelăciune cu conseciţe deosebit de grave, unde pedepsele cuprinse între 10 şi 20 de ani închisoare au fost reduse la pedepse între 1 an şi 5 ani închisoare sau sunt pedepsite doar cu amendă, reducere care încurajează săvârşirea înşelăciunilor de zeci sau chiar sute de milioane de euro.
De asemenea, rămân neclarificate problemele care îi împiedică pe procurori să faca probaţiunea, cum ar fi obligaţia de a-l înştiinţa pe cel urmărit penal, operaţiune judiciară care îl pune în gardă pe suspect şi organele de cercetare penală nu mai pot aduna probe.
