» Fondurile de reparatii pentru scoli se acceseaza greu din cauza ca nu exista un departament de management al proiectelor.
» O solutie ar fi ca directorii scolilor sa nu mai fie numiti din randul profesorilor, ci sa fie manageri.
» Pana la rezolvarea problemei, multe scoli risca sa nu-si deschida portile la 15 septembrie.
Ca in fiecare an, problema reparatiilor scolilor devine tot mai acuta inainte de 15 septembrie. "Daca in Romania s-ar face o descentralizare adevarata, banii ar trebui sa ajunga chiar la directorii scolilor inainte de incheierea anului scolar, astfel incat lucrarile de reparatii sa inceapa de la 15 iunie", ne-a spus Catalin Croitoru, presedinte al Federatiei Educatiei Nationale. Conform Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT), pentru ca scolile sa primeasca fondurile, ele trebuie sa intocmeasca un proiect pe care sa il trimita apoi ministerului. Odata ajuns acolo, specialistii acestei institutii, analizeaza fezabilitatea proiectului si daca acesta este conform nevoilor de la nivelul comunitatii, iar apoi decid daca vor acorda sau nu fondurile solicitate.
In cazul in care MECT aproba sumele respective, ele merg la primarie sau la inspectoratul scolar, in functie de lucrarile de care au nevoie scolile, directorii acestora neputand pune mana direct pe bani. "Ei primesc banii in functie de cat de repede sunt depuse proiectele. Apoi, depinde de cat de repede se misca cei de la primarie pentru a fi demarate lucrarile. Este o neglijenta a scolilor si a factorilor locali, a primariilor, daca sunt intarzieri in inceperea lucrarilor", a declarat pentru "Romania libera" Daniel Tomoni, seful Biroului de Presa al MECT. De fapt, dupa ce ministerul da banii, primariile trebuie sa organizeze licitatii pentru a contracta firmele care sa efectueze lucrarile necesare, lucru care poate dura, conform reprezentantilor ministerului, pana la "o luna si jumatate".
Avand in vedere aceasta procedura greoaie, din luna mai, cand au inceput sa fie acordate primele fonduri pentru reparatii, numai 12% din ele au fost folosite. O solutie pentru aceasta situatie, sugerata de Adrian Moraru, director executiv la Institutul pentru Politici Publice, este o descentralizare dupa modelul celei facute in Sanatate. "Ceea ce s-a facut la nivelul spitalelor ar trebui sa se faca si la nivelul scolilor, indiferent de marimea si de amplasarea lor. Fara a spune ca descentralizarea in Sanatate este perfecta, este un pas inainte. Directorii scolilor au ajuns sa fie si administratori numai pentru ca au fost profesori foarte buni si au avut, eventual, o pila politica", crede Adrian Moraru.
Procedurile sunt insa complicate, iar in tara sunt scoli unde fondurile fie nu au fost suficiente, fie nu au ajuns la timp. La Adjud, de pilda, in judetul Vrancea, la doua scoli lucrarile au fost sistate din lipsa de bani. Primarul municipiului Adjud, Constantin Armencea, a declarat ca, daca banii nu vor fi alocati la timp, aproximativ 2000 de elevi nu vor incepe anul scolar la 15 septembrie. Aceeasi situatie este si in comunele galatene Varlezi, Movileni, Matca si Bercea, dar si in alte locuri, unde lucrarile in derulare au fost sistate tot din cauza fondurilor insuficiente.
Specialistul
"Copilul cu multe moase moare repede"
Sorin Ionita, director al Societatii Academice din Romania, considera ca mecanismul de acordare a fondurilor nu se blocheaza la nivel institutional, pe drumul dintre minister si autoritatile locale, ci problema este ca proiectele sunt administrate neprofesionist chiar in minister. Intarzierile au avut loc, dupa cum spune Sorin Ionita, si din cauza ca "nu exista un manager, desi avem banii necesari, iar ei nu se pot cheltui pentru ca nu am facut un sistem capabil sa gestioneze corect aceste fonduri. Boala generala in Romania este ca avem mai multi bani decat putem cheltui, in plus nimeni nu isi asuma responsabilitatea. Managerul de proiect ar trebui sa fie responsabil, dar acest post nu exista".
