Mii de militari înarmaţi până în dinţi, sute de blindate, elicoptere, zeci de aeronave care aterizează şi decolează contra cronometru. Nu este scenariul unui film de acţiune american, ci toate acestea se vor întâmpla în curând la Mihail Kogălniceanu. România şi SUA analizează transformarea actualei facilităţi de tranzit US Army de pe litoral într- o bază permanentă.
În urmă cu trei ani scriam despre cum suflă vântul în baza americană de la Mihail Kogălniceanu. După ce au băgat 50 de milioane de dolari într-un cartier la cheie pentru militari, americanii au redus considerabil numărul aplicaţiilor desfăşurate în comun cu armata română pe litoral. Se vede treaba că acest aliat puternic al României suferă, ca orice stat de pe lume, de criza globală, însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe.
Zilele trecute Ministrul Apărării, Mircea Duşa, înalţii demnitari din Departamentul de Stat şi Departamentul Apărării ai Statelor Unite s-au întâlnit pentru a pune la punct detaliile unui plan care va readuce baza MK în lumina reflectoarelor. Şi nu oricum, ci cu statut de bază permanentă. Potrivit unor surse neoficiale, reprezentanţii Statelor Unite au dorit încă din primăvara acestui an sporirea efectivelor militare la Mihail Kogălniceanu, iar partea română a fost de acord cu permanentizarea, extinderea şi întărirea bazei. La pachet cu MK va fi extinsă şi baza de la Deveselu, în special în materie de apărare antirachetă.
Cartierul US Army, casă pentru o brigadă complet echipată
Baza militară americană din Mihail Kogălniceanu a fost inaugurată la sfârşitul lunii octombrie 2009. „Facilitatea permanentă“, aşa cum este denumită în limbajul militar NATO, a fost construită pe terenul fostei Brigăzi 34 Mecanizate Dobrogea şi are o capacitate de cazare de 1.600 de soldaţi. Lucrările de construcţie au demarat în anul 2007 şi timp de doi ani au fost supervizate de corpul de ingineri al armatei americane. Valoarea totală a investiţiei este de 50 milioane de dolari. Au fost ridicate de la zero 78 de clădiri la care au lucrat 1.200 de muncitori, dintre care 700 au fost români. Obiectivul respectă întru totul normele militare americane în ceea ce priveşte securitatea, iar realizarea acestuia s-a făcut în două faze. Prima etapă a scos din vistieria guvernului american 34,8 milioane de dolari, utilizaţi pentru finalizarea a 46 de structuri construite de o companie americană şi două din Turcia. Cea de-a doua fază a proiectului a costat 12,5 milioane de dolari, iar construcţiile au fost realizate de firma americană AMEC. Şi cum, conform standardelor NATO, o brigadă are un efectiv de personal de la 3.000 de oameni în sus, cu tot cu unităţi de sprijin, baza MK poate găzdui fără probleme trei sau patru batalioane de infanterie, adică exact structurile de luptă ale unei brigăzi.
În plus dacă este nevoie, armata SUA poate apela la complexul de imobile pe care tot americanii l-a construit în anii trecuţi în fosta Bază 57 Aviaţie, unitate care a funcţionat lângă aeroportul civil.
US Army face economii
În partea a doua a acestui an aviaţia americană a „invadat” litoralul. Flota Comandamentului de Mobilitate Aeriană (Air Mobility Command) a Statelor Unite ale Americii efectuează o misiune pe scară largă de repatriere a contingentelor US Army din Afganistan. Potrivit oficialilor americani, operaţiunile pe aeroportul românesc au demarat în urma suspendării unor acţiuni similare derulate în ultimii zece ani la Manas, Kyrgyzstan. Practic nodul aerian de tranzit din mica republică învecinată cu Rusia a fost înlocuit cu Mihail Kogălniceanu. „Datorită parteneriatului nostru cu autorităţile romîne, am negociat o creştere a capacităţii de susţinere de pe aeroport, ceea ce ne-a permis să adăugăm compustibil suplimentar la MK la jumătate din preţul unui combustibil din zona de responsabilitate. Acum economisim peste 20.000 de dolari la fiecare misiune”, a explicat Locotenentul colonel Todd McCoy, comandantul 780th Expeditionary Airlift Squadron. Kogălniceanu a înlocuit Manasul, ca şi aeroport de tranzit la începutul acestui an şi, după cum evoluează lucrurile, după aeroport vine rândul bazei permanente.
Deşi nu se compară cu uriaşa bază americană din Germania, unde în timpurile bune erau cazaţi 50.000 de militari, Mihail Kogălniceanu a devenit baza preferată a SUA din Europa de Est. În timp ce armata americană şi-a redus considerabil efectivele staţionate la Ramstein, politicienii de peste ocean discută cu omologii români extinderea facilităţilor de la Mihail Kogălniceanu. Pe litoralul românesc au de toate: pistă pentru aeronave grele, cale ferată cu Portul Constanţa, cale ferată cu fostul depozit de armament din comuna vecină, Nicolae Bălcescu, terminal feribot, drum rutier şi nu în ultimul rând, „cazare moca“.
