A inceput cu barda, usurel, in anul 1934. Pe atunci avea 26 de ani si nici prin cap nu-i trecea ca „vapselele amestecate cu ou” cu care „scria” pe crucile consatenilor aveau sa-i aduca o notorietate mondiala. N-avea scoala, doar patru clase facute-n sat, dar iubea lemnul si credea ca „bucata ceea de la capatul mortului trebe sa fie mai colorata, ca tare-s triste tate”. Asa a inceput povestea crucilor pictate cu epitafuri comice. In 43 de ani, pana la trecerea sa pe Alt Taram, Stan Ioan Patras a cioplit si pictat peste 700 de cruci. Cimitirul Vesel de la Sapanta (judetul Maramures) prindea, astfel, contur.
Final vesel la Cimitirul Vesel
In timp, expuse intemperiilor si schimbarilor climaterice, crucile din Cimitirul Vesel s-au deteriorat. Proiectul restaurarii lor dureaza, conform preotului Ioan Lutai, „de cand democratia”. In timpul zbaterii pentru refacerea unuia dintre cele mai importante obiective turistice si culturale din Romania s-au schimbat de la guverne, presedinti si pana la ministri ai Culturii. Doar lacasul de veci a ramas pe loc, in leaganul spiritualitatii maramuresene, in Sapanta, tot acolo unde-l stiu zecile de mii de turisti care-l viziteaza an de an si care-l vad degradandu-se pe zi ce trece.
Dupa ce toti politicienii au promis, in van, ca vor interveni pentru salvarea acestui obiectiv, in 16 februarie 2006 a inceput sfarsitul luptei. Custodele cimitirului, preotul Grigore Lutai, isi aminteste ca dupa Hotararea de Guvern nr. 208 de anul trecut, prin care a fost aprobata o suma de 300.000 de lei noi pentru lucrari de restaurare a acestui monument istoric, o parte din bani fiind repartizati restaurarii crucilor, a inceput o alta batalie.
„Initial, nu am fost de acord ca domnul Cornel Cusner, cu firma sa, „Rustic”, sa se ocupe de restaurare. Cand a venit la Sapanta, i-am zis sa plece, ca el n-o sa puna mana pe aceste cruci”, a spus, zambind, preotul Lutai.
Pana la urma proiectul restaurarii crucilor a demarat. „O luna a fost conceput proiectul, iar o luna s-a lucrat efectiv la restaurarea crucilor de la „Cimitirul Vesel” (34 au fost restaurate total, iar 17 partial, adica a fost inlocuita doar partea de jos, care, stand in pamant, s-a degradat total). A fost cea mai mare provocare din partea profesionala a vietii mele si am acceptat-o!”, a declarat Cornel Cusner.
Rezultatul? Acum, 51 de cruci din patrimoniul UNESCO, care poarta inconfundabila marca „Stan Patras” si care au fost pictate de catre mesterul popular maramuresean in perioada 1935-1950, au fost refacute.
Continuatorul lui Stan Patras
Pictorul Octavian Ciocian este originar din Craiova, „un venetic care ne reconditioneaza noua, maramuresenilor, crucile. „Ce stie el?” – asa a fost intampinat coordonatorul echipei care a restaurat picturile de pe celebrele cruci de la Sapanta. Azi zambeste si accepta chiar sa se fotografieze impreuna cu preotul Lutai, cel odinioara atat de inversunat si de sceptic in privinta profesionalismului lui Ciocian.
„Lucram mai multi in echipa pentru restaurarea asta, e o munca de echipa, iar meritele sunt ale tuturor”, a spus pictorul. El restaureaza, impreuna cu echipa sa, intr-o casuta din lemn din incinta societatii „Rustic”, singura din Maramures autorizata sa execute lucrari de refacere a monumentelor istorice, si povesteste despre geniul nativ, de taran roman, al lui Stan Patras.
„Crucile mai vechi sunt pictate cu o vopsea cu ou, o reteta traditionala. La acestea, culoarea este aparte si dureaza mai mult. In schimb, cele mai recente, de dupa moartea lui Patras, au fost pictate si cu vopsea in ulei, ceea ce cauzeaza o degradare mai rapida”, a mai afirmat Ciocian.
Preotul Lutai, mangaind cu privirea cateva cruci „vindecate” in atelierul de restaurare, sustine ca acestea vor pleca intr-un turneu, sa le vada si cei care nu au putut vizita niciodata Sapanta. „La inceput vor merge la Sibiu, care in acest an este capitala europeana a culturii, la o expozitie. Apoi vor fi expuse in mai multe orase din Europa, in functie de cum va decide Ministerul Culturii”, a explicat preotul.
Referitor la turneul crucilor de la Sapanta, patronul societatii care le-a restaurant, Cornel Cusner, a marturisit ca a purtat deja discutii cu reprezentantii Ministerului Culturii si ca le-a propus acestora ca turneul sa includa toate marile capitale europene si chiar sa traverseze Oceanul. Totodata, partea financiara a demersului urmeaza sa fie rezolvata printr-o sponsorizare a clubului „Rotary” din Baia Mare.
Mesterul si ucenicii
Cimitirul din Sapanta se remarca prin crucile sculptate si zugravite, pe care sunt incrustate epitafuri in versuri comice. Intre 1934-1977, Stan Ioan Patras a realizat aproximativ 700 de cruci. Pentru ca mesterul nu a avut baieti care sa-i continue munca, a transmis ucenicilor sai traditia pictarii. Cel mai apreciat ucenic a fost un anume Coltun, care a lucrat peste 60 de bucati de lemn, dar care a renuntat la mestesug, pocaindu-se. Alti continuatori ai lui Patras au fost Toader Turda si Dumitru Tincu Pop, ultimul mesterind si astazi cruci in Cimitirul Vesel.
