La 24 ianuarie 2017 se împlinesc 158 de ani de la Unirea Principatelor Române sau ”Unirea Mică”, un eveniment care a marcat primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Politicienii români au discutat despre importanţa acestui moment în istoria României şi au făcut apel la unitate şi înţelegere.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Micii Uniri, afirmând că acest eveniment a fost dorinţa oamenilor curajoşi care au crezut în lege şi dreptate. Totodată, şeful statului a subliniat că Unirea Principatelor Române este o lecţie o prezentului.
Ministrul Justiției, Florin Iordache, a scris pe pagina sa de Facebook, că pe 24 Ianuarie sărbătorim primul pas spre înfăptuirea României, „un moment în care eforturile iluștrilor diplomați au făcut posibilă unirea Principatelor Române”.
„Astăzi sărbătorim primul pas spre înfăptuirea României — un moment în care eforturile iluștrilor diplomați au făcut posibilă unirea Principatelor Române! Chiar dacă istoria consemnează evenimentul ca „Mica Unire”, trebuie să fim conștienți că nu e nimic „mic” sau mai puțin însemnat în reușita proiectului unionist, care a reprezentat un succes al clasei politice românești într-un context extrem de tensionat pentru Principate. La mulți ani, români!”, a scris Iordache pe Facebook.
Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a scris, pe pagina sa de Facebook, că toți cei care conduc România ar trebui să înțeleagă semnificația zilei de 24 ianuarie într-o notă a toleranței și a colaborării instituționale și nu a confruntării, subliniind că „ceea ce celebrăm este ziua unirii și nu ziua dezbinării”.
„Ar trebui să celebrăm Ziua Unirii Principatelor, un moment important al istoriei noastre, dar facem acest lucru într-un climat care nu are nimic în comun cu ideea de ‘sărbătoare națională’. Parcă niciodată, în ultimii ani, spațiul public din România nu a fost marcat de atâta dezbinare, radicalizare și instigare la ură! Deși actorii instituționali ar trebui să fie primii care să caute ceea ce ne unește și ceea ce ne apropie, vedem cum preocuparea dominantă este să se sape tranșee tot mai adânci și să se promoveze lipsa de respect față de cei care nu împărtășesc aceleași opinii cu noi. Oare acestea au fost idealurile de la 1859? Cu siguranță nu! Toți cei care conduc astăzi România ar trebui să înțeleagă semnificația zilei de 24 ianuarie într-o notă a toleranței și a colaborării instituționale și nu a confruntării”, susține rectorul SNSPA Remus Pricopie, într-o postare pe Facebook.
Preşedintele interimar al liberalilor, Raluca Turcan, a transmis pe pagina sa de Facebook, un mesaj cu privire la evenimentele celebrate pe 24 ianuarie la nivel naţional- Mica Unire sau Unirea Principatelor Române. Turcan susţine că „românii ar trebui să-şi amintească de mesajele lăsate de făuritorii statului român unit şi modern”.
„Unirea de la 1859 s-a făcut pe baza unui proiect modernizator și democratic, după modelul celor mai avansate standarde occidentale ale vremii. S-a făcut pentru construirea instituțiilor unui stat modern, nicidecum pentru restaurarea vechilor rânduieli de tip feudal. Unirea s-a făcut pentru interesele naționale și egalitatea în fața Legii, nu pentru privilegiile și impunitatea unui grup de oameni. S-a făcut în numele instaurării Legii și împotriva Fărădelegii. În această zi de sărbătoare a unirii și solidarității naționale, Partidul Naţional Liberal consideră că trebuie să ne reamintim unul din mesajele de temelie lăsate de făuritorii statului român unit și modern: niciun mare proiect național, oricât de generos, nu se poate construi pe minciună, fărădelege și prin punerea unor interese meschine de grup deasupra voinței românilor”, a scris şefa liberalilor pe Facebook.
Fostul vicepremier Vasile Dîncu a afirmat, marţi, că Hora Unirii „este lipsită de substanță și sens, de mai bine de două decenii” și că „a rămas doar ritual sau gest mecanic pentru cei mai mulți dintre trăitorii în cercul politicii”.
„Începem să nu mai recunoaștem decât o înfățișare a politicii: cea a urii și războiului continuu. Conflictul generat de orgolii, de emoție sau poate de lipsa proiectelor pozitive. Uneori intră în hora politicii războinice oameni normali sau inocenți, dar trebuie să plece sau să se adapteze. Hora unirii este lipsită de substanță și sens, de mai bine de două decenii. A rămas doar ritual sau gest mecanic pentru cei mai mulți dintre trăitorii în cercul politicii.
Solidaritatea noastră poate apărea cel mai frecvent doar din unirea în emoție negativă și respingerea adversarului. Ca și cum adversarul politic ar veni de pe o alta planetă sau ar fi vreun năvălitor din zări îndepărtate pe pașnicul nostru meleag, mobilizăm o energie demnă de cauze mai nobile în acest război al sfârșitului lumii noastre. De ce nu putem face autostrăzi, de ce nu se acumulează nimic, nu absorbim fonduri europene, de ce ne pleacă medicii? Simplu, nimeni nu mai acceptă că este nevoie de echipe, de împărțirea cu ceilalți, de efort comun sau de acceptarea unui rol, dar nu neapărat cel de conducător”, a afirmat Vasile Dîncu.
Copreședintele ALDE Daniel Constantin a adresat un mesaj cu ocazia aniversării a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române. Constantin subliniază importanța acestui moment în istoria poporului român și susține necesitatea unui nou proiect național major, care să unească toate energiile din societate.
„Situația de astăzi seamănă foarte mult cu ce s-a întâmplat în urmă cu 158 de ani. Astăzi, România și poporul român au nevoie mai mult ca oricând de un nou proiect național, de un ideal comun și de principii care să unească și nu să dezbine națiunea noastră. Convingerea mea și a colegilor din ALDE este că marele proiect național de care România are nevoie vine din energia fiecăruia dintre noi, din dorința fiecărui român pentru binele țării noastre. Trebuie să respectăm valorile fundamentale, drepturile și libertățile cetățenești. Vom milita pentru principii de guvernare economică solidă și responsabilă, pentru că națiunile se dezvoltă numai datorită oamenilor, iar societățile au nevoie de resurse considerabile și sustenabile. Ziua de 24 ianuarie trebuie să fie un moment de reflecție pentru fiecare dintre noi, cetățeni, instituții sau politicieni. Să privim adânc în conștiința noastră și să găsim calea dreaptă pentru viitorul României”, se arată într-un comunicat ALDE.
Premierul Sorin Grindeanu a afirmat, într-un mesaj transmis cu ocazia Unirii Principatelor, că între cetățeni „trebuie consolidate sau chiar reclădite noi punți”, precizând că România trebuie „să respire într-un ritm unic al dezvoltării”.
„24 ianuarie reprezintă una dintre cele mai importante date din calendarul acestui popor. Astăzi se împlinesc 158 de ani de la unul dintre cele mai vii momente din istoria neamului românesc: Unirea celor două Principate, Moldova și Țara Românească, în urma alegerii unui singur domn, atât la Iași, cât și la București, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza.
Ne mai desparte doar un an de Centenarul Marii Uniri din 1918. În aceste vremuri în care întreaga lume este marcată de schimbări majore, avem în continuare nevoie de solidaritate. Așa cum a fost nevoie în 1859, 1916, 1918 sau în 1989. O solidaritate clădită nu doar în jurul unor persoane sau instituții, ci mai ales în jurul unor valori și al unor obiective naționale. Tocmai de aceea, cred că între cetățenii României trebuie consolidate sau chiar reclădite noi punți. Între diversele regiuni ale țării trebuie întărite și înmulțite legăturile astfel încât România să respire într-un ritm unic al dezvoltării. Să îndrăznim să credem în români și în România! La mulți ani întru unitate!”, spune premierul Grindeanu.
Ministrul Culturii și Identității Naționale, Ionuț Vulpescu, a declarat marți, la Iași, că lipsa de mai mulți ani investițiilor în sistemele de cultură și în educație din România au făcut ca solidaritatea socială să fie minimă și legile să nu fie respectate.
„Cea mai frumoasă omagiere a trecutului este construirea unui viitor demn. Cultura este cea care ne definește și ne structurează. Ani de zile ni s-a spus că nu sunt bani pentru cultură din cauză că economia merge prost. Ne-a luat prea mult timp pentru a înțelege că economia merge prost, solidaritatea socială e minimă, legile nu sunt respectate din cauză că de decenii întregi nu investim suficient, chiar și în condiții de criză, în cultură și în educație. Nu mai știm cine suntem și ne-am pierdut demnitatea. Nu mai avem identitate. Deci, totul e posibil. Acum suntem deciși să schimbăm lucrurile. Nu existăm pentru că așa vor alții, ci pentru că așa am vrut și vrem noi. Suntem parte cu drepturi egale a comunității europene și avem ce oferi partenerilor noștri.
Aceia care au făcut Unirea Principatelor, generația pașoptistă, ne-au mai lăsat o moștenire la fel de prețioasă — arta de a face un proiect de țară și strategia prin care el poate deveni realitate. Realismul și idealismul s-au împletit fericit și au dus România în modernitate. Acum, împreună trebuie să ducem România în noua modernitate, cea a democrației, libertății, solidarității, dezvoltării durabile, o modernitate a omului și a umanismului”, a spus Ionuț Vulpescu.
Președintele Camerei Deputaților și al PSD, Liviu Dragnea, a declarat marți, într-un mesaj transmis cu ocazia Unirii Principatelor, că în urmă cu 158 de ani românii din Moldova și Muntenia au lăsat deoparte luptele politice, neînțelegerile și interesele personale sau de grup, ceea ce a permis realizarea scopului comun al Unirii.
„În urmă cu 158 de ani, românii din Moldova și Muntenia lăsau deoparte luptele politice, neînțelegerile și interesele personale sau de grup, pentru un scop comun: unirea. Mica Unire a fost primul pas făcut pe drumul înfăptuirii statului național unitar român. Îmi doresc ca și în 2017 să avem cu toții maturitatea de a urma un țel comun: bunăstare, demnitate și locul care ni se cuvine între națiunile lumii”, a scris Dragnea, în mesajul postat pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat marți, la Ploiești, că ziua de 24 Ianuarie ne găsește, în privința politicii interne, „destul de contondenți”, acesta exprimându-și speranța că pe plan internațional vom rămâne „coerenți și predictibili”.
„Ziua de azi ne găsește, de fapt, în politica noastră internă, destul de contondenți. Sper ca, cel puțin în ce privește politica externă, să rămânem în continuare coerenți și predictibili pe plan internațional.
Din punctul de vedere al politicii externe, Unirea înseamnă pentru mine crearea Ministerului Afacerilor Externe și a ambasadelor României în străinătate, crearea Parlamentului format din Senat și Camera Deputaților, înseamnă crearea Armatei Române. Chiar și Curtea de Conturi tot atunci a fost creată. Deci, Mica Unire a fost, de fapt, elementul fundamental pe care s-a bazat realizarea Marii Uniri din punctul de vedere al tuturor instituțiilor și, mai ales, a fost un semnal foarte bun. A fost semnalul că atunci când românii se unesc și dau mână cu mână pot face lucruri extraordinare, așa cum s-a întâmplat în istorie. Ar trebui să tragem și noi învățămintele necesare”, a afirmat Meleșcanu.
