Un meteorit de peste 10 tone s-a dezintegrat în mii de bucăţi şi o adevărată ploaie de meteoriţi a căzut în zona Ural, provocând panică, stupoare, dar şi peste o mie de răniţi, vineri, 15 februarie. Uluiţi, oamenii au filmat fenomenul însoţit de fulgere luminoase şi de explozii violente care au spulberat ziduri şi ferestre în mai multe localităţi.
Şase oraşe din regiunile Şeliabinsk, Tiumen şi Sverdlovsk au fost afectate, în timp ce mai multe organe media au anunţat că armata aerului ar fi lansat rachete asupra meteoritului cel mai mare, care a explodat la 20 km deasupra solului, dar informaţia a fost dezminţită de armată. Potrivit surselor Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, meteoritul s-ar fi prăbuşit într-un lac de lângă Şerbakul. Numai în oraşul Şeliabinsk au fost aproape o mie de răniţi, dintre care 112 spitalizaţi pentru răni mai importante. Meteoritul s-a dezintegrat deasupra Uralilor, luând foc în straturile joase ale atmosferei, iar armata rusă a descoperit trei situri de impact. Unul dintre fragmente a căzut în apropiere de Şerbakul, lăsând un crater cu diametrul de şase metri.
Potrivit NASA, care a studiat subiectul, meteoritul măsura 17 metri lăţime când a intrat în atmosferă şi cântărea peste 10.000 tone. El a explodat deasupra Terrei, eliberând o energie de 500 kilotone, de 30 de ori mai mare decât cea a bombei de la Hiroşima, în 1945. Paul Chodas, de la Laboratorul pentru propulsie nucleară din Pasadena, California, declară că „un eveniment de asemenea amploare intervine în medie o dată într-un secol”. La sol, echipele de cercetare au descoperit mici fragmente de dimensiuni de 1 cm care pot proveni din meteorit. Scafandrii au cercetat şi fundul lacului din apropierea oraşului Şeliabinsk, unde pe suprafaţa îngheţată a apei fusese descoperită o gaură de câţiva metri, dar nu au fost reperate bucăţi de rocă de origine meteorică.
Test sau complot?
Raritatea elementelor care ar atesta explozia multiplică teoriile complotului pentru a explica ce a stat la originea bulei de foc şi a enormei unde de şoc înregistrate vineri în acest sector, unde se află mai multe uzine de armament. Liderul naţionaliştilor ruşi, Vladimir Jirinovski, declara pentru presă, la Moscova, că „nu este vorba de un meteorit. Este vorba de o armă nouă testată de americani”. Diverse alte teorii inundă presa rusă şi site-urile de socializare, evocându-se o „intervenţie divină” sau „ceva de origine militară”. Unda de şoc a provocat daune materiale de aproape 25 milioane de euro. Sute de mii de metri pătraţi de geamuri aruncaţi în aer în câteva secunde – localnicii încearcă să explice acest fenomen excepţional care a dărâmat zidurile numeroaselor locuinţe şi întreprinderi şi a provocat prăbuşirea acoperişului unei uzine de zinc. Agenţia Spaţială rusă a precizat că a fost vorba de o bulă de foc ce a traversat cerul cu viteza de 30 km pe secundă.
Misterul tungus
Ploaia de meteoriţi din Rusia a uimit întreaga lume şi în memorie a revenit fenomenul tungus, misterioasa şi catastrofica explozie din 1908 din Siberia, care a dezvoltat o putere de 4 megatone – cât 250 de bombe de tipul celei lansată peste Hiroşima. Explozia a făcut ravagii pe 2.000 kmp în pădurea siberiană şi s-a făcut resimţită pe toată planeta, din SUA în Australia, din Japonia în Europa. Şi totuşi, acest eveniment geologic major rămâne încă o enigmă nerezolvată – niciodată nu a fost găsit un crater corespunzător.
Evenimentul din Siberia rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale secolului trecut – la 30 iunie 1908, la ora 7 dimineaţa, o explozie catastrofală a generat o undă de şoc care a devastat centrul din Tunguska, Siberia, culcând la pământ arborii pe o rază de 100 km şi provocând incendii uriaşe. În pofida dimensiunilor uriaşe ale acestei manifestări, timp de 19 ani regiunea nu a fost prospectată, având în vedere ostilitatea climatică şi situaţia geopolitică ambiantă. Epoca era marcată de războaie (1914-1918) şi de revoluţii, perioadă tulbure în Rusia. Abia în 1921 şi apoi în 1927, geologul Leonid A. Kulik a prospectat oficial regiunea, descoperind un peisaj sinistru, ruine şi păduri calcinate. Cercetătorul a obţinut mărturii potrivit cărora pe cer se văzuse o urmă albăstruie şi luminoasă, urmată de un flash şi de o undă de şoc ce a aruncat oamenii la pământ. Ferestrele s-au spart şi zidurile au fost fisurate sau au căzut.
Mai târziu, el a estimat că undele seismice generate de acea undă de şoc echivalau cu cele ale unui seism de 5 grade pe scara Richter. Cu toate acestea, în pofida dovezilor materiale şi a măsurătorilor efectuate în Rusia şi în străinătate, nimic nu a permis explicarea naturii fenomenului. Leonid nu a găsit nici un fragment de meteorit, nici un crater uriaş la punctul de impct asupra Terrei. De atunci, mai multe expediţii au avut loc, dar fără rezultat.
Ca urmare, au apărut diverse teorii – testarea undei morţii, a lui Tesla, explozia unui OZN. Dacă se va descoperi că un meteorit s-a prăbuşit la Tunguska, unde ar fi explodat în cădere, atunci se va determina originea uneia dintre cele mai puternice explozii din istoria umanităţii.
