Pe 13 mai 1981, intr-o dupa-amiaza de miercuri, tanarul Papa Ioan Paul al II-lea traversa, intr-o masina deschisa, Piata San Pietro, intesata de credinciosi. La ora 17.21, Mehmet Ali Agca, un turc de numai 23 de ani, deschide focul asupra Suveranului Pontif cu un pistol Browning de 22 mm. Papa este ranit grav in brat si in abdomen, aceasta a doua rana fiind una de pe urma careia Ioan Paul nu si-a revenit niciodata. Ali Agca este arestat pe loc.
Ieri dimineata, dupa mai bine de 19 ani petrecuti intr-o inchisoare din Italia si cinci intr-o alta din Turcia, Mehmet Ali Agca a pasit liber pe portile inchisorii de maxima securitate Kartal din Istanbul. Desi ar fi trebuit sa mai petreaca multi ani dupa gratii, Agca a beneficiat de o amnistie decretata in 2002 si de o reducere a pedepselor penale ca urmare a reformei Codului Penal, adoptata anul trecut de Turcia la solicitarea Uniunii Europene. Cum anume a beneficiat este insa un mister pe care justitia turca nu s-a obosit sa il desluseasca.
Fostii sai camarazi ultranationalisti l-au intampinat pe Agca cu flori, in vreme ce cateva sute de comunisti au protestat, cerand ca Agca sa plateasca pentru crimele comise.
Fara sa vorbeasca cu presa, Ali Agca a fost transportat la un centru de recrutare al armatei. Serviciul militar este obligatoriu in Turcia si, desi asasinul are aproape 48 de ani, este posibil sa fie chemat in curand sub arme.
Misterul „Lupului Sur”
Desi pare greu de crezut, omul este inca un mister. Poate pentru ca are atat de multe identitati sau poate pentru ca nu are nici una, toate fiind de imprumut. Student la Stiinte economice la Istanbul, s-a alaturat „Lupilor Suri”, o temuta organizatie terorista turca. In anii '70, a jefuit banci si a asasinat cel putin o persoana: Abdi Ipekci, editor al cotidianului liberal „Miliyet”, in 1979.
In 1981, incearca sa il asasineze pe Papa. Intrebarea care a staruit in mintile tuturor inca de atunci este daca Agca a actionat de unul singur, ca un „terorist independent”, cum ii placea sa se recomande intr-o vreme, sau la comanda KGB-ului sovietic, care ar fi pus la cale asasinatul impreuna cu serviciile bulgare si cu STASI-ul est-german.
In 1986, trei turci si trei bulgari au fost judecati, in Italia, pentru implicare in complotul asasinarii Papei, dar au fost achitati in lipsa de probe. Chemat ca martor, Agca a oferit un discurs delirant, in care s-a declarat adevaratul Mesia si a pretins ca a conspirat impreuna cu mai multi cardinali de la Vatican care ii recunoscusera adevarata identitate si ii propusesera sa ocupe Scaunul Pontifical. Ieri, procurorul care a instrumentat acel caz, Ferdinando Imposimato, a declarat ca, odata liber, Agca trebuie sa se fereasca pentru ca stie prea multe. Desi Papa l-a iertat pe Agca in 1983 si a evitat sa vorbeasca despre conversatiile sale cu prezumtivul sau asasin, fostul Suveran Pontif a publicat anul trecut, in februarie, o carte intitulata „Memorie si Identitate”, in care afirma ca Agca este un asasin profesionist, care a actionat la ordin, si aminteste ca, in discutiile cu acesta, singura problema pe care si-o punea teroristul era „cum fusese posibil sa rateze, cand totul ar fi trebuit sa mearga conform planului”. In martie 2005, presa italiana afirma ca a avut acces la documente ale STASI care dovedesc teoria conspiratiei comuniste impotriva Papei polonez.
