Peste 80% din medicii constanteni din mediul rural care au concesionat circumscriptii veterinare mai au doar doi-trei ani ani pana la pensie. Doctorii tineri prefera sa lucreze la oras, in cabinete particulare care se ocupa de animalele mici de companie, considerand falimentar un eventual transfer la tara. La concesiunea unitatilor rurale din trei comune nu s-a prezentat niciun medic interesat.
Din cauza preturilor mari la tratamente si medicatie, crescatorii de cabaline, porcine si bovine nu apeleaza la medici decat numai in cazuri extreme. Vaccinurile altadata platite de stat trebuie suportate acum din buzunarul sateanului. Noile reguli prevad ca micul producator, care are doar cateva “capete” in gospodarie, trebuie sa respecte norme absurde de igiena si nu mai poate merge la piata pentru a-si vinde produsele. Cei din orasele “rurale” nu mai au voie sa creasca cai si vaci, pentru ca Uniunea interzice existenta acestor animale in mediul urban.
Un sector in miscare
Considerata in secolul trecut una dintre activitatile cele mai profitabile, zootehnia romaneasca se afla in prezent intr-o situatie deosebita, determinata de noile reguli impuse de UE. Aderarea Romaniei la aceasta structura produce schimbari radicale mai ales in ceea ce ii priveste pe micii producatori de animale, care pentru a supravietui noii piete europene trebuie sa respecte niste cerinte extrem de stricte. In comparatie cu societatile private de profil, taranii care au in gospodarie cateva vaci si doi-trei cai nu au destui bani pentru a reusi investitii conforme cu cerintele Uniunii. Ei nu vor reusi sa respecte conditiile privind igiena sau modul de sacrificare, productie si crestere a animalelor. Potrivit noilor norme, micii producatori nu mai au voie sa mearga la obor pentru a-si vinde laptele sau carnea sacrificata. Mai mult, cei din zone considerate urbane (n.r. – Techirghiol, Negru Voda, Ovidiu etc.) si unde exista mii de cabaline, porcine si bovine vor trebui sa isi vanda aceste animale, intrucat Uniunea interzice cresterea lor in orase. Singura lor sansa de a rezista este aceea de a se uni in ferme particulare, dar, din lipsa banilor, doar putini dintre acesti sateni vor putea sa faca investitiile cerute de UE pentru aceste asociatii.
O “specie” la un pas de extinctie
Automat, schimbarile din sector si-au pus amprenta asupra unei meserii inseparabile de aceasta activitate, si anume medicina veterinara. In prezent, “doctorii” prefera sa lucreze la orase, in cabinete particulare pentru animale de companie (exista zeci, daca nu chiar sute de unitati numai in municipiul Constanta), ignorand sectorul rural. Niciun veterinar tanar nu mai alege acum sa lucreze la tara, considerand ca nu se merita riscul, profitul realizabil fiind aproape inexistent. Un medic veterinar care activeaza intr-un oras din sudul judetului ne-a declarat: “Medicina veterinara in mediul rural nu este de natura sa atraga, pentru ca nu exista conditii, oamenii sunt saraci si nu au bani destui pentru a achita medicamentele si tratamentele extrem de scumpe. Tratarea unui cal bolnav poate ajunge la 10-12 milioane lei, iar medicamentele pentru bovine sunt, de asemenea, extrem de piperate. Vaccinurile care erau inainte gratuite, acum, odata cu intrarea in Uniune, trebuie platite din buzunarul micului producator. Oamenii nu au insa bani destui si prefera sa ingrijeasca animalele cu leacuri babesti, cum au invatat ei din batrani, iar acestea, evident, nu dau rezultatele scontate. Satenii apeleaza astfel la veterinar doar in cazuri extreme, cand animalul este pe moarte si oricum nu se mai poate face nimic”, a mai spus specialistul constantean. Un alt doctor, care lucreaza tot cu animale de companie, dar intr-un oras unde exista si mici producatori, ne-a spus ca, saptamanal, se ocupa de tratarea a doua, maxim trei animale mari si, in comparatie, de zeci de caini, pisici sau pasari de apartament.
Concesionarii asteapta pensionarea
Pe raza judetului Constanta functioneaza in acest moment 75 de circumscriptii veterinare, din care peste trei sferturi sunt in mediul rural. Dreptul de a lucra aici revine medicilor care au castigat licitatiile de concesiune a unitatilor, acestia beneficiind de unele avantaje puse la dispozitie de catre statul roman. Astfel, ei lucreaza in sediile vechilor unitati veterinare si raspunde de intreaga zona, fiind singurii care au dreptul sa ingrijeasca animalele mari. Veterinarii de la tara primesc bani de la institutiile statului si unele medicamente si vaccinuri gratuite, din pacate insa acestea fiind din ce in ce mai putine. Nici chiar aceasta “tentatie” a circumscriptiei zonale nu este de natura sa atraga medicii tineri, care fac la oras de trei-patru ori mai multi bani fata de colegii lor de la sate. Medicii de la oras spun ca unitatile din mediul rural sunt niste ruine pentru reabilitarea carora trebuie investitii serioase si ca instrumentarul si aparatura sunt, de asemenea, antice. “Cele 75 de circumscriptii veterinare sunt ocupate in acest moment, cu exceptia a patru zone. Avem un post vacant la Dobromir, unde fostul veterinar a decedat si trei comune – Baraganu, Costinesti si Ghindaresti, unde nimeni nu s-a prezentat la licitatiile de concesionare”, a declarat Gheorghe Dinca, directorul adjunct al Directiei Sanitar-Veterinare (DSV) Constanta. Acesta a confirmat faptul ca aproximativ 80% din veterinarii de la tara sunt specialisti cu o vechime de peste 25 de ani (fostii veterinari de la IAS-uri) si care se afla aproape de varsta de pensionare. Este imposibil de prevazut ce se va intampla cu aceste posturi in momentul in care vor deveni vacante, medicii de la oras fugind ca dracul de tamaie de aceste zone rurale.
