Dacă stai să-i asculţi pe uruguayeni, te laşi convins că ei au inventat tangoul, că l-au dat lumii pe Carlos Gardel, iar mâncarea numită parrillada tot la ei pe grătare s-a născut. Şi poate chiar aşa e. Aflat în umbra Argentinei, Uruguayul ocupă un colţ în partea de sud-est a Americii de Sud, înconjurat de Atlantic, de Brazilia şi, bineînţeles, de Argentina. Majoritatea turiştilor vizitează ţara ca un side-trip în periplul lor prin statele mai mari ale Americii de Sud şi tot majoritatea acordă Uruguayului cel mult trei-patru zile, însă această ţară merită un concediu întreg. Pe verificate. Cursele aeriene sosesc pe aeroportul din Montevideo de peste tot din lume. Bineînţeles, cu o mică escală la Buenos Aires. La nivel zonal, există şi zboruri directe, iar de câteva ori pe săptămână sunt şi zboruri directe intercontinentale dinspre Europa sau America de Nord.
Nu miroase a fum de ţigară
Prima impresie în Montevideo? Nu miroase a fum nicăieri, asta pentru că fumatul în locurile publice e interzis prin lege de ani de zile. A doua impresie? Oraş modern cu clădiri de epocă şi cu o plajă nesfârşită. Surpriza: plaja nu e la mare, ci la Rio de la Plata, râul ce desparte Urugua-yul de Argentina şi care, da, arată ca o mare. Dacă veniţi din Rio sau Buenos Aires, Montevideo o să vi se pară foarte liniştit, curat şi destul de pustiu. E toate la un loc. Liniştit şi curat, OK. Dar pustiu? Uruguayul a tot dus-o într-o recesiune economică după cel de-al doilea război mondial, aşa că mulţi dintre locuitorii săi au emigrat în căutarea unui loc de muncă şi a unei vieţi mai bune… refăcând traseul strămoşilor lor care veniseră cu exact acelaşi scop în această parte a globului. Sunt răspândiţi peste tot, dar mai ales în Spania, America de Nord şi Australia. Dar nu au plecat toţi. Cei rămaşi au păstrat intacte clădirile de început de secol xx, tradiţiile şi bucuria de a primi oaspeţi.
Magazine cu firme din 1920
Ciudad Vieja sau partea veche a oraşului seamănă cu cartierele pariziene şi se termină în port, unde e locul cel mai indicat să luaţi masa, care nu înseamnă peşte, ci carne. Multă carne. De preferinţă hălci de vită fripte la grătar. E bună alături de un vin din producţia locală şi urmată de o cafea tare. Încercaţi parrillada şi le veţi da dreptate uruguayenilor când spun că e invenţia lor. În Piaţa Independenţei, magazinele încă poartă deasupra vechile firme ce în anii 1920 atrăgeau mulţimi de clienţi şi care acum atrag aparatele de fotografiat ale turiştilor. Arhitectura este punctul forte, însă dacă veniţi într-o duminică dimineaţă, aici se desfăşoară cel mai eclectic târg din toată America de Sud. Doamne şi domni în vârstă îşi vând turiştilor şi nu numai amintirile de o viaţă, aşa că pe tarabe puteţi găsi de la pantofi la modă în 1931 până la reviste sau bijuterii. Nu lipsesc obiectele de mobilier sau decoraţiunile. E un târg nostalgic şi merită să luaţi la rând fiecare tarabă. Veţi afla mai multe despre istoria locului decât din orice carte de istorie.
Băutul de mate, sport naţional
Există şi mall-uri moderne în Montevideo. Şi mulţi tineri bucuroşi să-şi facă prieteni şi decişi să transforme ţara în bine. Petrecerile izbucnesc în Montevideo, nu sunt premeditate şi e de ajuns să se adune câţiva tineri, să fie muzică şi băutură. Altceva nu mai contează. Când nu muncesc şi petrec, tinerii (dar şi vârstnicii) din Montevideo se plimbă pe faleză sau pe oriunde, cu mate în mână. Băutul de mate e sport naţional şi trebuie încercat măcar o dată. Duminica se duc la stadion să-şi susţină echipa favorită (Penarol rules!), iar când vine seara toată lumea dansează tango. Locul cel mai indicat? În centru, la Mercado de la Abundancia. Dacă sunteţi începători în ale tangoului, aici este cel mai bun loc din lume unde puteţi învăţa, pentru că uruguayenii sunt profesori răbdători, mândri de dansul pe care-l consideră naţional.
Punta del Este rivalizează cu Ibiza
Excursii în afara capitalei? Da. La Colonia del Sacramento sau la Punta del Este. Ambele, la câteva ore cu autocarul, însă în sensuri opuse. Colonia este pe malul Rio de la Plata, iar dacă vă suiţi în vechiul far, de aici puteţi vedea în zare luminile din Buenos Aires. Aşezarea e importantă şi interesantă prin faptul că a fost păstrată intactă de pe vremea când coloniştii portughezi şi spanioli se băteau să câştige întâietatea pe Rio de la Plata. Secole de-a rândul, Colonia del Sacramento a fost ca o minge de ping-pong între cele două mari puteri, iar urmele lăsate de ele pe continent se văd cel mai bine aici. Pe lângă farul pomenit, vizitaţi şi Casa Viceregelui ce găzduieşte şi muzeul din localitate, dar şi Biserica Matriz – cea mai veche din Uruguay, datând din anii 1690. Fotografiaţi porţile oraşului vechi, dar mai ales casele şi străduţele pietruite. E un loc ce nu seamănă cu nimic din ce aţi văzut până acum.
Şi dacă la Colonia del Sacramento veţi coborî pe firul istoriei la Punta del Este, veţi urca în paradisul distracţiei la malul mării. Mulţi o consideră cea mai cunoscută staţiune de vară din America de Sud şi mult mai mulţi cunosc foarte bine Punta del Este, dar ştiu foarte puţin sau deloc despre restul ţării. Aici vin oamenii frumoşi şi cu bani să-şi petreacă concediul în hoteluri luxoase şi în cluburi ce rivalizează cu cele din Miami sau Ibiza. Uruguayul e o ţară mică, însă are multe de oferit. Atracţiile majore vi le-am spus, însă în orice colţ al ţării puteţi descoperi ceva interesant. Ferme de vaci ce se întind pe hectare sau podgorii care produc cel mai bun vin se află pe tot teritoriul micului stat. Oamenii – un amestec de imigranţi europeni, dar şi africani – fac diferenţa în Uruguay. Sunt trecuţi prin multe şi ştiu să aprecieze, dar şi să ofere o vorbă bună şi multă ospitalitate.
La Mercado de la Abundancia, în centrul capitalei Montevideo, seara se dansează tango. Pentru începători, este locul ideal unde pot învăţa, pentru că uruguayenii sunt profesori răbdători.
