O expoziție despre asasinarea în 1941 a circa 3.000 de români de către trupele sovietice, la granița cu România, a fost inaugurată la Parlamentul European.
Europa trebuie să afle că românii au plătit destul de scump decizia ca poporul român să fie separat prin Pactul Ribbentrop-Molotov, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureşan la vernisajul expoziţiei „Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani – pagina ascunsă a istoriei“. „Decenii întregi autorităţile sovietice şi apoi autorităţile ruseşti au încercat să ne convingă că în aprilie 1941, la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, nu a avut loc niciun masacru împotriva românilor care doreau să se întoarcă în patria-mamă şi, 50 de ani după acel masacru, nu ne-a fost permis să aflăm, să vorbim, să menţionăm să discutăm despre această pagină neagră a istoriei noastre, uciderea a peste 3.000 de români pe 1 aprilie 1941 la Fântâna Albă. Am considerat necesar să organizăm astăzi această expoziţie aici pentru a ne aduce aminte, pentru a atrage atenţia şi colegilor din PE, din alte state membre ale Uniunii Europene cu privire la acest masacru, comparabil cu masacrul împotriva elitei poloneze de la Katyn, tot din cel de-al Doilea Război Mondial “, a declarat Siegfried Mureşan, cu prilejul lansării oficiale la Parlamentul European a expoziţiei, citat de Agerpres.
Europarlamentarul a adăugat că vrea, astfel, ca Europa să afle că poporul român a plătit destul de scump o decizie, aceea de a separa poporul român prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Siegfried Mureșan a precizat că aproape 100 de fotografii prezentate în cadrul expoziţiei au fost evaluate din „peste 4000 de fotografii din arhive din România, din Republica Moldova şi de la Cernăuţi“.
Preşedintele Institutului „Frații Golescu“ pentru relații cu românii din străinătate, Mihai Nicolae, a declarat că „fenomenul Fântâna Albă reflectă cel mai bine toate turbulenţele celei de-a doua jumătăţi a războiului şi a secolului XX“. “Între 1940, când se întâmplă această abominabilă crimă, şi până după Revoluţie nu puteam vorbi, nu se putea menţiona, nu scria nimeni. Aşa că nu avem foarte multă istoriografie, nu avem foarte multă cercetare. În acelaşi timp, trebuie spus că, până în 1990, nici vorbă să se poată discuta sau să poată fi abordat subiectul, iar după ‘90 vecinii noştri ucraineni, pentru o scurtă perioadă, au blocat orice încercare de dialog, de înţelegere a acestui fenomen, a acestui masacru. După aceea, înţelegând că nu e vorba de răspunderea lor, au început să producă mai multe file la dosarul respectiv“, a declarat Mihai Nicolae.
Nu în ultimul rând, europarlamentarul Theodor Stolojan, prezent la eveniment, a declarat că o carte apărută recent în librăriile din România, a lui Mihai Sturza, “Basarabia. Documente istorice“, demonstrează “mârşăvia care a fost la vremea respectivă vizavi de Basarabia şi de România şi acea înţelegere sinistră dintre două regimuri dictatoriale, Germania hitleristă şi Uniunea Sovietică“.
O altă carte care face referire la acest fenomen – Fântâna Albă – a apărut mai demult în România, scrisă de Aniţa Nandriş-Cudla și intitulată “Douăzeci de ani în Siberia“.
Crimă
Cu sânge rece
„România liberă“ a scris în 2012 despre masacrul de la Fântâna Albă. “Una dintre cele mai îngrozitoare crime în masă a fost comisă de NKVD asupra românilor din Bucovina de Nord, teritoriu ocupat de URSS. Istoria Bucovinei de Nord, străvechi teritoriu românesc ocupat de URSS şi aflat acum între graniţele Ucrainei, cuprinde una dintre cele mai tragice pagini. Circa 2.000 de români au fost ucişi, cu sânge rece, de către grănicerii sovietici la Fântâna Albă. Printre victimele acestui episod din lunga serie a suferinţelor românilor din Bucovina de Nord s-au numărat copii. Cruzimea sovieticilor a mers atât de departe încât unele persoane au fost îngropate de vii! Timp de două zile după ce victimele au fost îngropate, de sub pământ au răzbătut gemete“, scria „România liberă“.
