„Oricând se poate produce un cutremur în Vrancea, dar nu unul mai mare de 7 pe scara Richter“, a declarat prof. Gheorghe Mărmureanu. Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP) a precizat că zonele afectate vor fi Moldova şi Basarabia, mai puţin Bucureştiul.
Un cutremur „foarte adânc” ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala, a declarat, în emisiunea “După 20 de ani”, la Pro TV, prof. Gheorghe Mărmureanu, care a precizat că „aşa rezultă din analizele făcute“, scrie Mediafax.
„Eu am spus că urmează un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip ‘40 sau poate să fie tip 1802”, a spus directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele din Vrancea, în 1940 şi 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de 7,7 grade, respectiv 7,9 grade pe scara Richter.
Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menţionat sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea, dar şi Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina.
„În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chişinău, Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, mai puţin Iaşiul. Bucureştiul va fi mai puţin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun ca inginer constructor. (…) Galaţi, Tulcea…”, a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.
Contactat de RL, Mărmureanu a precizat că nici un om de ştiinţă nu poate prezice un cutremur, iar în România nu va fi un cutremur mai mare de 7 pe scara Richter. „Eu am spus că oricând se poate produce un cutremur, dar nu unul mai mare de 7 grade pe Richter, deci nu va fi unul devastator. Nu am precizat intervalul de timp pentru că nimeni, în lumea asta, nu e capabil să prezică un cutremur”, a spus Mărmureanu. Un cutremur de până în 7 nu produce pierderi de vieţi omeneşti şi nici bunuri materiale, a adăugat el.
Pe de altă parte, acum doi ani, Gheorghe Mărmureanu declara în aceeaşi emisiune că nu ştie când va veni următorul cutremur în România şi nici cât de mare va fi, dar după analizele sale, în baza a ceea ce s-a întâmplat până acum, indică faptul că ar urma un cutremur la mare adâncime, dar nu mai devreme de anul 2040. „Nu există o ciclicitate a cutremurelor. Au mai fost cutremure, dar nu au fost semnificative. (…) Şi urmează 1977. Lumea uitase de cutremure. Acum urmează un cutremur de mare adâncime care ar însemna să fie prin 2040”, declara atunci Mărmureanu.
În 6 octombrie, în Vrancea s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit la Bucureşti, în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.
Diacu: „Cutremurele nu pot fi prezise, deoarece ştim puţine lucruri despre configuraţia plăcilor tectonice“
Prezent şi el în emisiune, secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, a declarat că „sută la sută” este de acord cu elaborarea unei strategii naţionale privind măsurile în caz de cutremur.
„Ce trebuie foarte bine analizat este dacă, la nivelul de educaţie în acest sens, dacă un cell broadcasting, dacă trimiţi un mesaj în masă şi voi spune oamenilor «Vine cutremurul!», dacă nu cumva voi produce o panică mult mai mare. E posibil ca, după o perioadă de educaţie şi când prin studii afli că populaţia e pregătită, să dai mesaje. Dacă acum dai mesaje şi populaţia, în mare parte, nu ştie cum să reacţioneze, s-ar putea să mă trezesc cu ei în casa scării”, a spus Arafat.
Profesorul de origine română Florin Diacu, care predă la Universitatea din Victoria, Canada şi a publicat o carte celebră despre dezastre (“Mega Disasters. The Science of Predicting the Next Catastrophy”), a explicat, anul trecut, într-un editorial în ziarul New York Times de ce nu pot fi prevăzute cutremurele. „Cutremurele nu pot fi prezise, deoarece ştim foarte puţine lucruri despre configuraţia plăcilor tectonice. Cea mai adâncă groapă care a fost forată pentru a afla mai multe despre scoarţa pământului a fost de circa 7,5 mile şi a durat aproape 20 de ani finalizarea ei. Dar chiar şi dacă am fora mai adânc şi mai repede, tot nu ne-ar ajuta să prezicem mai bine cutremurele. Singura modalitate prin care putem analiza poziţia plăcilor este cea după cum se propagă undele seismice, cu alte cuvinte, analiza se face după dezastru”.
