Clujenii au avut ocazia să asiste la un eveniment cultural de talie mondială. Conferinţa susţinută de scriitorul peruan Mario Vargas Llosa la Universitatea Babeş-Bolyai, care i-a oferit titlul de Doctor Honoris Causa, s-a transformat într-o istorie culturală aparte a omenirii. Scriitorul Mario Vargas Llosa a pledat în prelegerea sa pentru valorizarea ficţiunii.
El a numit-o pe aceasta mama progresului şi a spus că ficţiunile sunt cele care îi fac pe oameni să îşi imagineze o viaţă mai bună decât cea pe care o trăiesc. Astfel, din ficţiune s-au născut idei precum libertatea sau democraţia, a spus laureatul Premiului Nobel. Din acest motiv, dictaturile consideră suspectă activitatea literară, a adăugat Mario Vargas Llosa. Laureatul peruan al Premiului Nobel a spus că democraţia a apărut atunci când fiecare a înţeles că trebuie să sacrifice câte ceva pentru a atinge un scop comun.
El şi-a început prelegerea cu evocarea unei scene în care primii oameni stăteau adunaţi în jurul unui foc, aprins în peştera care îi ferea de pericole. Iar acei strămoşi, din zorii umanităţii, ascultau fermecat un ”povestaş”, după cum spune chiar marele scriitor, care le spunea istorii, reale sau imaginare. Aceste istorii, bazate pe ficţiune, au fost motorul care le-a permis oamenilor să înţeleagă lumea într-un mod total diferit de cel al animalelor şi, mai mult, să evolueze în câteva secole de la peşterile strămoşilor până la zborul spre stele. ”Rolul acestor istorii este să evite suferinţele, pericolele din care este făcută viaţa”, a spus Mario Vargas Llosa, care însă a mai adăugat o calitate acestor ficţiuni: acela de a-i determina pe oameni să îşi imagineze o altă lume, ”să îi transpună într-o altă condiţie decât cea mizerabilă în care trăiau, într-o lume mai bună, mai sigură, mai interesantă”. Şi tot ficţiunea, în opinia autorului sud-american, a permis formarea unor indivizi independenţi, capabili să se desprindă de trib şi să evolueze. Practic, mecanismul descris de Mario Vargas Llosa ar fi următorul: omul îşi imaginează o lume mai bună decât cea în care trăieşte, apoi devine nemulţumit de viaţa sa. Iar în al treilea rând începe să acţioneze spre transformarea lumii în aşa fel încât realitatea să tindă spre cea imaginată.
Pledoarie pentru Litere
Marele scriitor peruan a mai pledat şi pentru ca nu cumva Literele să treacă în planul secund al educaţiei, iar primul plan să fie ocupat de ştiinţele exacte. Mario Vargas Llosa a afirmat că literatura formează cetăţeni independenţi, mult mai greu de manipulat decât cei care nu au acces la această artă. Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură va participa azi, de la ora 12.00, la o dezbatere cu Gabriel Liiceanu, organizată de Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai.
Scriitor de o valoare uriaşă
Mario Vargas Llosa a fost inclus, de o publicaţie americană, în topul celor mai influenţi 20 de scriitori din lume. El a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2010. Scriitorul peruan a activat şi în viaţa politică, iar în anul 1990 a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, însă a fost înfrânt de Alberto Fujimori.
