Fără marinari lumea s-ar opri“. Aceasta este concluzia întâlnirii organizate ieri, la Constanţa, de către Sindicatul Liber al Navigatorilor, care a marcat data de 25 iunie, adică Ziua Internaţională a Marinarilor. În total, în lume sunt circa 1.250.000 de marinari, număr mic, dacă îl comparăm cu întreaga forţă de muncă, dar ei transportă 95% din bunurile produse pe glob. Practic, aproape tot ceea ce ne înconjoară este realizat şi cu ajutorul transportului pe apă. Din total, circa 34.000 de marinari provin din România, spune Adrian Mihălcioiu, liderul de sindicat şi reprezentantul Federaţiei Internaţionale a Transportatorilor în România. Numai jumătate din ei navighează efectiv. Pe lângă marinarii propriu-zişi, există aşa-numitul personal de la bord, în special de la bordul vaselor de croazieră.
Cei mai importanţi investitori din Constanţa
„Marinarii sunt cei mai importanţi investitori din Constanţa“, a declarat, ieri, Florin Urziceanu, preşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Crewing din România. Dacă doctorii sunt şcoliţi pe banii statului şi apoi emigrează, marinarii îşi plătesc singuri studiile, muncesc în străinătate, dar investesc în ţară, spune el. Cu toate acestea, sindicaliştii spun că statul român nu îi protejează. „Nu avem un sistem de protecţie socială adecvată pentru navigatori. Nimeni nu îi mai angajează după 50 de ani. La vârsta aceasta sunt prea bătrâni pentru shipping-ul mondial şi prea tineri pentru pensie“, spune Adrian Mihălcioiu. Pentru a încerca să rezolve această problemă, armatorii şi sindicaliştii au comandat un studiu. Un expert, David Deasley, se află în aceste zile în România pentru a găsi soluţii pentru navigatorii care au împlinit 50 de ani. Soluţiile vor fi prezentate reprezentanţilor Uniunii Europene. Aceasta nu este însă singura lor problemă. „Copiii cresc fără un părinte, iar situaţia aceasta se vede mai târziu în viaţă“, a mai spus Mihălcioiu.
Studenţii nu îşi mai găsesc de muncă
În ciuda acestor probleme, numărul studenţilor care aleg una dintre instituţiile care pregătesc marinari (Academia Navală Constanţa, Universitatea Maritimă Constanţa, Colegiul Nautic Bucureşti) este tot mai mare. Pentru ei, viitorul este însă sumbru, pentru că îşi găsesc foarte greu un prim loc de muncă. De fapt, pentru a putea fi luaţi în considerare pentru un post trebuie să facă un stagiu de practică, lucru devenit acum aproape imposibil. „Majoritatea clienţilor au redus drastic numărul de cadeţi pe navă, din cauza crizei“, a subliniat Florin Urziceanu. Foarte mulţi studenţi nu mai au unde să-şi desfăşoare acest stagiu de practică, spune şi Mihălcioiu. Fără practică, nu se pot angaja.
Autorităţile, nepăsătoare
Specialiştii din industria navală au tras acest semnal de alarmă, dar la întâlnirea de ieri nu a fost nimeni să asculte. Nu a participat nici un reprezentant al Autorităţii Navale Române şi nici un politician. Soluţii ar exista, dar nu depinde de marinari. Una dintre ele: dacă România tot vrea să înmatriculeze nave străine sub pavilion propriu, să oblige armatorii să ia la bord un număr de studenţi. Au spus-o sindicaliştii, dar autorităţile s-au împotmolit în contractul cu firma privată din Germania care ar trebui să se ocupe de pavilion. „Legea este blocată de multă vreme. Ce s-a făcut până acum s-a făcut destul de prost“, spune Mihălcioiu.
Speranţa marinarilor este intrarea în vigoare, de la 20 au-gust, a unei noi convenţii internaţionale, Maritime Labour Convention, care va in-clude un nou standard în shipping. Rămâne însă ca prevederile ei să fie aplicate în legislaţia românească.
