2005 a fost anul in care Statul-Major al Fortelor Navale a spart gheata prin participarea unei fregate romanesti la prima misiune reala sub comanda NATO. 2006 se anunta a fi cu mult mai dificil. Pe de-o parte, eforturile facute anul trecut pentru obtinerea unei „note de trecere” in cadrul unor operatiuni reale trebuie inzecite pentru ca greul abia acum incepe, iar pe de alta parte, incercarea de a salva flota provenita de la rusi. Anul ce tocmai a trecut se poate caracteriza succint prin: debut international, prima greva la bordul unei nave militare si reinfiintarea aviatiei ambarcate.
Luni, 19 decembrie 2005. Covorul rosu in dana 0 din Portul Constanta. Amirali, generali, oficiali ai MApN si vreo 200 de civili. Toti scrutau ceata in cautarea siluetei ascutite a primei fregate achizitionate de la britanici, „Regele Ferdinand”. Nava se intorcea din prima misiune reala in Marea Mediterana. Comandamentul NATO s-a declarat satisfacut de prestatia romanilor si sunt sanse mari ca, in primavara, Marina Militara sa „prinda” o noua operatiune.
Mediterana, cel mai puternic adversar
Active Endeavour nu e cine stie ce. O misiune de patrulare si, eventual, controlul fizic al navelor ce par suspecte. Romanii au participat timp de trei luni la aceasta misiune. Nu au fost probleme deosebite, cu exceptia catorva furtuni puternice, care au solicitat echipajul. S-au dus vremurile in care armatorii arabi incercau sa insele vigilenta navelor de patrulare si sa se strecoare dinspre Orient in Vest. Prin urmare, fregata nu si-a putut proba mult-laudatul armament. Cel mai mare castig al marinarilor au fost banii.
„Familia regala” l-a detronat pe „Marasesti”
Nava-amiral a fortelor navale romane, fost crucisator usor port-elicoptere, fost distrugator, in prezent fregata „Marasesti”, a avut cel mai slab an din intreaga sa cariera de peste 30 de ani in Marina. Si asta nu pentru ca a inregistrat rezultate slabe sau a avut vreo problema deosebita, ci pentru simplul fapt ca fregatele englezesti „i-au luat fata”. „Regele Ferdinand” a fost prima nava care a intrat in dispozitivul de lupta al Comandamentului Operational Naval, in 2004. A urmat „Regina Maria”, care si-a facut aparitia in apele teritoriale anul trecut. Vechiul crucisator a inceput sa piarda teren. Intai a fost mutat din dana principala intr-un loc mai retras, locul sau fiind luat de „britanice”. Mai suple, aratoase si bucurandu-se de o reclama agresiva din partea oficialilor militari si a politicienilor, fregatele englezesti l-au detronat, in doi timpi si trei miscari, pe „Marasesti” din fruntea flotei. Este drept ca fostul crucisator a ramas inca nava-amiral, dar nu pentru mult timp. Mult prea sovietic pentru a corespunde cerintelor vesticilor, „Marasesti” va ajunge, mai devreme sau mai tarziu, la groapa de gunoi. Fostul distrugator este cea mai mare realizare a santierului militar din Mangalia si, in acelasi timp, cea mai mare nava militara construita in Romania. Sistemele de armament sunt importate de la rusi, la fel si echipamentele de navigatie. Anii trecuti, nava-amiral a „suferit” o modernizare, respectiv montarea unui sistem modern de comunicatii cu fibra optica.
Visul unei nopti de vara: marinarii zburatori
Dupa mai bine de 50 de ani, aviatia ambarcata revine in forta. O idee mai veche a capilor Marinei, escadrila marina a fost reinfiintata in decembrie 2005, odata cu trimiterea la scoala de zbor a opt ofiteri de marina. Acestia vor trebui sa invete intr-un timp-record sa piloteze elicoptere. Decizia a venit ca urmare a neintelegerilor aparute intre Statul Major al Fortelor Navale si Statul Major al Fortelor Aeriene in privinta efectuarii unui „import” de piloti militari pentru elicopterele ce vor intra in dotarea fregatelor. Prin urmare, Marina a decis sa-si formeze propriii aviatori, lucru destul de greu de realizat, date fiind conditiile speciale in care se desfasoara zborul pe mare. Dar, cum ordinul e ordin, sefii de promotie ai Academiei Navale si-au luat sacii in spinare si au plecat la fosta baza de aviatie Boboc, unde urmeaza cursuri de pilotaj. Fregatele „Regele Ferdinand”, „Regina Maria” si „Marasesti” vor primi, fiecare, cate un elicopter IAR 330 PUMA SOCAT. Aparatele sunt prevazute cu aparatura pentru zborul pe timp de noapte si ies direct de pe banda de montaj.
„Delfinul”, marele invins
Desi in 2005 trebuiau alocate fonduri pentru revitalizarea singurului nostru submarin, „Delfinul”, dupa cum promiteau oficialii MApN, schimbarea guvernului se pare ca a „torpilat” toate planurile. Submarinul continua sa ramana legat la chei, din lipsa banilor necesari pentru schimbarea bateriilor. Suma respectiva nu depaseste un milion de dolari si, din acest punct de vedere, nu constituie o problema financiara pentru Marina. Cele doua fregate englezesti au costat de vreo 20 de ori mai mult. Singurul moment cand Marina isi aminteste de submarin este Ziua Marinei, atunci cand „Delfinul” este prezentat ca un „varf de lance” al SMFN. In rest, nici o vorbulita. Unora le este jena, altora – frica. Americanii nu agreeaza ideea prezentei unui submarin de conceptie sovietica din clasa Kilo in apele Marii Negre, mai ales ca acesta inca este socotit performant. „Delfinul” este construit special pentru atacul asupra submarinelor nucleare si din aceasta cauza este extrem de silentios si greu detectabil. Nici in 2006 nu se anunta vreo schimbare in politica Marinei vizavi de submarin. Mai ales ca, acum, mai toate fondurile sunt absorbite de cele doua fregate englezesti, care consuma cantitati impresionante de combustibil si piese de schimb.
Fregata grevistilor
Cea de-a doua fregata cumparata de la britanici, „Regina Maria”, a ajuns vara trecuta in atentia opiniei publice internationale, dupa ce echipajul a declansat o greva spontana. Oamenii au aflat cu stupoare ca Executivul le-a injumatatit diurnele si au refuzat sa mai munceasca. Ministerul de resort a concediat doi dintre grevisti si a destituit comandantul vasului. Este pentru prima data de la revolutie incoace cand se face o greva la bordul unei nave militare. Ghinionul a facut ca acest lucru sa se petreaca tocmai in plina campanie de imagine a fortelor navale si chiar pe una dintre navele-etalon. Interesant este faptul ca echipajele care au preluat fregatele de la englezi au fost formate in urma unor examene riguroase – sau cel putin asa s-a afirmat la acea data. Or, sa ajungi in situatia in care majoritatea marinarilor de la bord sa faca greva pune sub semnul intrebarii modul in care s-a facut selectia.
Noua moda – teroristii
Ca mai toata Armata Romana, Marina Militara s-a specializat, de voie-de nevoie, in operatiuni antitero. Astfel, toate aplicatiile nationale sau internationale au cate o componenta antitero. De amprenta potentialelor amenintari teroriste nu a scapat nici a cincea activare a Grupului de Cooperare Navala in Marea Neagra – BLACKSEAFOR. In august 2005, romanii au preluat pentru un an conducerea acestei flote specializate in actiuni la comanda NATO. Din grupul de cooperare fac parte toate statele riverane Marii Negre, care anual isi trimit, prin rotatie, navele la instructie.
Parastas pentru flota sovietica
In 2005 s-a dus la bun sfarsit planul de decimare a flotei maritime. Jumatate din navele de atac au ajuns sa rugineasca in parcul rece, in asteptarea dezmembrarii la fier vechi. Noua Marina, conform standardelor occidentale, trebuie sa arate asa: nave care sa poata indeplini misiuni la mare distanta de casa (fregatele), dragoare si cat mai putina tehnica ruseasca. Asa se face ca flota a devenit, dintr-o forta prin excelenta defensiva, o arma de atac. Nu sunt acceptate decat „scule” occidentale, pentru ca industriile de armament din Vest sa-si vanda cat mai bine produsele. Primul gest de aliniere la noile standarde a fost facut prin achizitionarea pe bani multi a celor doua fregate de tip 22 de la englezi. Nave bine intretinute, ce ofera confort sporit echipajului, dar vechi de peste 10 ani.
