Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România), membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 30 de sortimente de margarină fabricate/distribuite de către: Orkla Foods România, Unilever, Auchan, Cora, Carrefour, Mega Image, Lidl și Kaufland.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Legislația în vigoare precizează faptul că pe etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul ș.a.m.d.
Având în vedere acest aspect, din toate cele 30 de sortimente s-au constatat următoarele:
– La 43% dintre sortimentele de margarină analizate, primul ingredient este apa.
– La 43%, primul ingredient este reprezentat de uleiuri vegetale în proporții variabile.
– La 10% dintre sortimentele analizate, primul ingredient este reprezentat de uleiuri și grăsimi vegetale în proporții variabile.
– La 4%, primul ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale hidrogenate.
Pline de colorant
93% din margarinele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași, aditiv folosit ca emulsifiant care conține amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină.
93% din produsele analizate conțin beta caroten, folosit drept colorant.
77% conțin acid citric, folosit ca acidifiant. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor.
60% din produse conțin arome artificiale, acestea sunt folosite pentru a potența gustul și aroma.
60% din margarinele analizate conțin conservanți, sorbat de potasiu și acid sorbic. Sorbatul de potasiu este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele.
37% conțin lecitină de floarea soarelui, folosită ca emulsifiant.
30% din margarinele analizate conțin poliricinoleat de poliglicerol, folosit ca emulsifiant.
27% dintre produse conțin arome naturale, fără a se preciza tipul aromei.
7% din margarinele analizate conțin acid lactic, folosit ca acidifiant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor.
7% din margarinele analizate conțin aromă de unt pentru a intensifica gustul de unt din acele margarine.
3% din margarinele analizate conțin EDTA, aditiv folosit pentru menţinerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale şi crampe musculare, poate da reacţii alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.
Etichetare înșelătoare
Experților APC le-a atras atenția modul în care agentul economic "Orkla Foods România" a realizat etichetarea produsului "Margarină Linco cu unt".
Aşa cum este specificat pe etichetă, proporţia untului este de 0,5%. Însă tot aici este indicată şi proporţia de sare, de 0,7%, aşa încât ne putem întreba retoric de ce acest produs nu s-a numit "Margarină Linco cu sare și unt".
Un alt produs care le-a atras atenția experților APC este „Margarină Delma cu savoare de unt și de pâine pe vatră”, distribuită de Unilever. În acest produs nu există unt, nici măcar sub formă de urme, respectiva savoare fiind dată de aromele artificiale din compoziția produsului!
Asociaţia Pro Consumatori solicită celor doi agenți economici să respecte prevederile legale în materie şi să informeze corect consumatorii asupra produsului menţionat.
CITATE
“Margarina a fost produsă începând cu anul 1870 de către francezul Hippolyte Mege-Mouriez în regiunea Provence, la solicitarea lui Louis Napoleon al III-lea, în încercarea de a identifica un substitut convenabil al untului. Timp de câteva decenii, consumul margarinei a fost încurajat foarte mult de către industria media, dar şi de către specialiştii de la vremea respectivă, întărind ideea că este mai puţin costisitoare decât untul şi mai sănătoasă, întrucât nu conţine la fel de multe grăsimi saturate. Timpul a trecut şi iată că în ultimii ani, munca de cercetare întreprinsă de către cei mai reputaţi medici şi specialişti în domeniu dovedeşte la unison un singur lucru: “untul a fost, este şi va fi întotdeauna mai sănătos decât margarina”. «Grăsimile trans» care se regăsesc în margarină. sunt şi cele asociate cu declanşarea bolilor cronice, iar studiul efectuat în anul 1993 de către Harvard School of Public Health concluzionează că ingestia uleiurilor vegetale parţial hidrogenate creşte incidenţa infarctului miocardic. În acel studiu, cercetătorii au demonstrat că reducerea cu numai 2% a energiei provenite din grăsimile trans, susţinută de înlocuirea acestora cu grăsimile nesaturate sănătoase, ar reduce cu o treime numărul afecţiunilor cardiovasculare.” Dumitru Bălan, nutriţionist
“Astăzi, cunoaştem că grăsimile trans conţinute în margarină cresc nivelul colesterolului LDL (colesterolul “rău”), particulele mici şi dense ale acestui colesterol afectând arterele şi promovând inflamaţia în organism. Acest fenomen produce o hiperactivitate a sistemului imunitar, putând fi asociat cu declanşarea afecţiunilor cardiovasculare, atacului vascular cerebral, dar şi cu diabetul sau cu alte afecţiuni cronice. În acelaşi timp, studiile efectuate pe animale au demonstrat că ingestia grăsimilor trans stă la baza obezităţii şi a rezistenţei la insulină, precursoare a diabetului de tip 2. Validez din studiul intitulat “Margarine and butter consumption, eczema and allergic sensitization in children. The LISA birth cohort study” o legatură evidentă între declanşarea atopiei în rândul copiilor şi consumul grăsimilor trans. Acest studiu s-a publicat în anul 2006 şi a luat în calcul informaţiile a 2582 copii cu vârstă de 2 ani, concluzionând că ingestia margarinei este asociată cu declanşarea afecţiunilor de natură alergologică”
Ingrid Ada Bălan, medic specialist pediatru, cabinet www.vindecadai.ro.
„Atunci când vorbim despre sănătate, oferta "2 în 1" nu trebuie să existe. Mulţi oameni atenţi la sănătatea lor preferă grăsimile vegetale, în defavoarea celor animale, crezând că acestea sunt mai sănătoase. Adevărul este că excesul de grăsime vegetală este la fel de dăunator ca şi cel de grăsime animală. Atunci când vorbim despre margarină, atingem de fapt un vechi mit, de la care a pornit întrebarea «margarină sau unt?», «grăsime vegetală sau animală?». Grăsimea vegetală este lichidă şi trebuie să sufere un proces chimic, de hidrogenare, pentru a deveni solidă şi deci tartinabilă, sau să fie amestecată cu grăsime animală. Margarina nu reprezintă o soluţie nici pentru oamenii aparent sănătoşi şi nici pentru cei cu boli cardiovasculare”, Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii pentru Sănătate și Longevitate”.
“Margarina înseamnă hidrogenare. O realitate înspăimîntătoare. Crescătorii de porci nu folosesc grăsimile hidrogenate în hrana animalelor (deşi aceste grăsimi sunt la preţuri foarte scăzute) deoarece dăunează sănătăţii animalelor. Există şi margarine vegetale non hidrogenate. Acestea sunt obţinute prin fracţionare din grăsimi vegetale rafinate. Untul care are 51% grăsimi saturate LCT (cu catenă lungă) este solid, dar conţine şi grăsimi saturate cu catenă medie, acizi mono şi polinesaturaţi. Un studiu condus în Noua Zeelandă de către cercetătorii de la Universitatea din Aukland şi publicat în revista ''Intelligence'' arată: copii de 3 ani care consumau zilnic margarină au obţinut un punctaj inferior de 3 cifre la testul de inteligenţă comparativ cu cei care nu consumau acest produs. Ajunşi la vîrsta de 7 ani aceştia aveau 6 puncte mai puţin la testul de inteligenţă. Cert este că margarina reducea coeficientul de inteligenţă la copiii care o consumau zilnic. Soluţia: consumaţi cît mai multe alimente naturale şi învăţaţi-i pe copii să mănânce natural.”
Marie Vrânceanu, nutriţionist specializat în nutrigenomică
„În unele ţări s-a legiferat cantitatea de astfel de grăsimi din alimente, pentru a limita îmbolnăvirile generate de consumul de alimente cu grăsimi trans. Danemarca a instituit sancţiunea, încă din anul 2004, că orice aliment care conţine mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal. Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din Statele Unite ale Americii (FDA) a impus producătorilor, încă din anul 2006, ca pe eticheta produselor care conţine grăsimi trans, să se precizeze cantitatea de astfel de grăsimi per porţie. Totodată, cunoscând faptul că multe gospodine au un obicei nesănatos şi folosesc acest produs la realizarea unor prăjituri, le atrag atenţia că nu toate margarinele pot fi folosite ca ingredient în compozitia unor prăjituri şi le recomand să verifice pe ambalaj existenţa unei menţiuni de tipul „Recomandată pentru creme, aluaturi și gătit”. De regulă, în această categorie, a margarinei pentru gătit, intră acele margarine cu un conţinut în grăsimi mai mare de 60%. Având în vedere compoziția acestui tip de produs, valoarea sa calorică ridicată şi cantitatea mare de grăsimi saturate, respectiv de grăsimi trans, nu recomandăm folosirea ei în alimentația destinată copiilor, femeilor gravide și a persoanelor cu probleme grave de sănătate. "
Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC
„În România există în parlament, pentru prima data o inițiativă legislativă menită să reglementeze timid, utilizarea alimentelor sănătoase pentru reducerea bolilor cardiovasculare. Legea înaintată conţine prevederi clare privind utilizarea uleiurilor și grăsimilor, inclusiv a emulsiilor cu grăsime ca fază continuă, care, fie singure, fie ca parte a produselor alimentare prelucrate, sunt destinate consumului uman. Conform propunerilor legislative propuse, operatorii din sectorul alimentar ar fi obligați să păstreze conținutul de AGTN în produsele alimentare prelucrate sub nivelul de 2 grame la 100 de grame de ulei sau de grăsime, în produsele 'libere de AGTN' sub nivelul de 0,5 grame la 100 de grame, precum și să eticheteze produsele alimentare care conțin acești acizi cu informații privind cantitățile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit. Nerespectarea condițiilor ar atrage sancțiuni între 20.000 lei și 50.000 lei.”
Corpul Experților în Siguranța Alimentelor din România
