Pelicula Stockholm a câștigat atât marele premiu al festivalului clujean, cât și premiile pentru interpretare.
Festivalul Internațional de Film Transilvania și-a stabilit câștigătorii. Marele Trofeu Transilvania merge în Spania. Astfel, marele câștigător al Festivalului Internațional de Film Transilvania este pelicula spaniolă Stockholm, în regia lui Rodrigo Sorogoyen. Premiul pentru cea mai bună regie i-a revenit filmului polonez Zgârie-nori suspendați. Premiul special al juriului i-a revenit filmului româno-bulgar Viktoria, iar Premiul pentru cea mai bună interpretare actorilor principali din pelicula Stockholm. Mențiunea specială a juriului a revenit peliculei Câinele/ Paat, în regia lui Amir Toodehroosta (Iran). Dacă ceremonia de acordare a premiilor a avut loc sâmbătă, pe scena Teatrului Național Român din Cluj, TIFF a continuat și duminică, iar cortina festivalului a fost trasă de pelicula Boyhood, proiectată în cinematograful în aer liber din Piața Unirii.
Campanie pentru salvarea cinematografelor
Ediția din acest an a TIFF a adus și lansarea unei campanii pentru păstrarea puținelor cinematografe care mai funcționează în România. Astfel că organizatorii Festivalului Internațional de Film Transilvania au pornit un adevărat război de ariegardă, sub titlul ”Salvați Marele Ecran!”. Unii dintre cei mai renumiți cineaști români se luptă pentru salvarea cinematografelor care mai funcționează în România, în condițiile în care țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul săli de cinema. Președintele Festivalului Internațional de Film Transilvania, regizorul Tudor Giurgiu, a realizat o statistică îngrijorătoare. ”Din cele aproximativ 450 de cinematografe câte funcționau înainte de anul 1989, au mai rămas în funcțiune doar mai puțin de 30 de săli de cinema”, a spus Tudor Giurgiu. În ultimii 25 de ani, practic, singurele cinematografe deschise au fost multiplexurile din centrele comerciale, care nu promovează decât producțiile cu succes la marele public. Există nouă județe în care nu funcționează nici un cinematograf, iar acest lucru echivalează cu o mare problemă de natură culturală, spune Tudor Giurgiu.
Un documentar tulburător, pe această temă, intitulat ”Cinema, mon amour”, a fost realizat de regizorul Alexandru Belc, ce s-a declarat consternat de situația în care au ajuns cele mai multe săli de cinema din România.
Totuși, există și motive de speranță. Unul dintre orașele care și-a păstrat cinematografele a fost Clujul. Sălile de cinema au fost preluate de municipalitate și modernizate, astfel că atrag din nou spectatorii. În ultimii ani, a fost redeschis cinematograful de cartier din Mărăști, care devenise discotecă. În acest an, va fi redeschis și cinematograful din cartierul Mănăștur, care va funcționa și pe post de centru comunitar. În orașul Gherla, municipalitatea a anunțat că va investi 170.000 de euro pentru redeschiderea cinematografului, iar la Arad va fi redeschis un cinematograf perfect funcțional, care și-a încetat activitatea pentru că nu mai făcea parte din nici o rețea de distribuție a filmelor.
Proiect. Depozitul de filme va fi salvat
Unele dintre proiecțiile din acest an din cadrul TIFF au fost organizate în Depozitul de Filme, locul unde sunt păstrate rolele cu peliculele proiectate odinioară în cinematografele clujene. Depozitul se află într-o stare deplorabilă, însă autoritățile au promis că vor investi în salvarea lui și în transformarea într-un centru cultural.
