Aseara, liderii celor 25 de state membre ale Uniunii Europene au inceput la Bruxelles, intr-o atmosfera extrem de tensionata, discutiile pentru finalizarea unui acord privind bugetul european pentru perioada 2007-2013. Summit-ul, care se incheie astazi, va fi dominat de disputa dintre Marea Britanie pe de o parte si aproape toata lumea, in frunte cu Franta, de partea cealalta. Motivul este ca nimeni nu e multumit cu propunerea presedintiei britanice ca bugetul UE sa fie de 1,03% din PIB-ul global, adica 849,3 miliarde de euro.
Britanicilor li se reproseaza ca se agata de asa-numitul „rabat”, suma pe care Regatul Unit o primeste anual ca mecanism de corectare a subventiilor agricole comunitare din cadrul Politicii Agricole Comune. Ca urmare a extinderii, aceasta suma va creste automat la 7 miliarde anual, chiar si cu cele 8 miliarde la care Londra s-a declarat decisa sa renunte. In felul acesta, Marii Britanii i se reproseaza ca nu este suficient de solidara cu noii membri si nu doreste sa isi plateasca partea corecta pentru extindere. Dupa calculul francez, rabatul a fost obtinut intr-o perioada (1984) cand 70% din bugetul european reprezentau cheltuielile agricole, iar Marea Britanie era mult mai saraca. Astazi, numai 50% din buget este destinat PAC, iar economia britanica este a doua din Europa. Francezii calculeaza contributia fiecarui stat relativ la PIB-ul fiecareia si constata ca cel mai mult platesc Olanda (0,44%), Suedia (0,38%) si Germania (0,33%). Franta da Europei numai 0,19%, iar britanicii 0,16%. Londra calculeaza insa in cifre absolute si ii iese ca este al doilea contributor net dupa Germania si ca da de doua ori mai mult decat Franta, tara cu aceeasi populatie. Ca urmare, conditioneaza renuntarea la rabat de reforma PAC, al carei prim beneficiar este Franta. Or, Parisul nici nu vrea sa auda de reforma PAC decat dupa 2014 si se agata in acest sens de un acord pe care Jacques Chirac l-a incheiat cu Gerhard Schroder in octombrie 2002.
Premierul britanic Tony Blair a propus o reducere a ajutoarelor regionale pentru noile state membre la 152 miliarde euro. Reducerea de 14 miliarde ar urma sa fie compensata de reducerea cofinantarii de catre beneficiari de la 20% la 15%, marirea perioadei de cheltuire a banilor de la doi ani la trei si posibilitatea includerii in cofinantare si a TVA-ului. Est-europenii, cu exceptia Slovaciei, au respins in bloc propunerea britanica.
In aceste conditii, foarte putini s-au declarat optimisti ca se va ajunge la un acord. Dosarul bugetului comunitar va fi mostenit, astfel, de presedintia austriaca, dar Germania se teme ca il va primi in brate la 1 ianuarie 2007 si va fi nevoita sa scoata din nou banii din buzunar ca sa acopere lipsurile. Ca intotdeauna, neamtul plateste.
