Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European a dezbatut ieri o initiativa a europarlamentarului roman Roberta Anastase privind politica UE la Marea Neagra.
la initiativa europarlamentarului roman Roberta Anastase, Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European (AFET) a dezbatut ieri pentru prima oara politica Uniunii Europene la Marea Neagra. "Ce s-a schimbat in AFET, mai ales de la aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, este tocmai atentia acordata Marii Negre. Fiecare stat membru aduce noi teme si sensibilitati in UE, iar in cazul ultimelor doua nou-intrate, este vorba de flancul vestic al Marii Negre. Acest raport va incerca sa determine un nou mod de a gandi si actiuni corespunzatoare din partea Comisiei Europene", a declarat presedintele AFET, Jacek Saryusz-Wolski.
Aflata in stadiu initial, politica UE de cooperare regionala la Marea Neagra poate lua ca model "Dimensiunea Nordica", o politica similara a Uniunii demarata la inceputul anilor ’90 pentru tarile din regiunea Baltica. Comisia Europeana a prezentat deja in luna aprilie o comunicare intitulata "Sinergia Marii Negre", ce vizeaza concentrarea si eficientizarea organizatiilor si initiativelor de cooperare regionala. Potrivit autorului "Sinergiei", Janos Herman, un rol central l-ar juca Organizatia pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (BSEC), condusa de Turcia. Herman considera insa important si Forumul Marii Negre, initiativa de cooperare regionala lansata la Bucuresti in 2006, mai ales in ce priveste sprijinirea organizatiilor nonguvernamentale si promovarea democratiei. Pe langa cooperarea regionala, Sinergia propune dezvoltarea unui "coridor de securitate energetica intre Marea Caspica, Marea Neagra si Caucaz", precum si dezvoltarea de noi proiecte de infrastructura pe aceste rute. Europarlamentara ecologista Marie Anne Isler Beguin a atras insa atentia ca, spre deosebire de "Dimensiunea Nordica", unde motorul cooperarii si al reformelor in tarile baltice era perspectiva de aderare la Uniunea Europeana, la Marea Neagra nu toate statele au parte de acest stimulent. "Ce le-ar determina pe statele Caucazului sa isi deschida pietele, sa se reformeze, daca nu au nici macar intr-un viitor foarte indepartat perspectiva aderarii la UE?" State precum Azerbaidjanul, de exemplu, curtat de europeni pentru gazele naturale din Marea Caspica, sunt foarte indreptatite sa spuna ca UE nu e interesata decat in energia ce provine de acolo, dar nu le ofera nimic in schimb, argumenta Beguin. Eurodeputata franceza a subliniat ca nu poate exista o relatie de buna vecinatate cu Rusia atat timp cat ea este sursa principala a conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre. "Daca ne uitam la abhazii cu pasaport rus sau la Transnistria, e clar ca este si responsabilitatea UE, care in prezent este orice in afara de un actor principal in solutionarea conflictelor inghetate", a spus Isler Beguin.
Expertul bulgar Vladimir Shopov, audiat ieri in AFET, a sublinat ca nici o strategie nu va avea succes daca nu va include si prevederi pentru justitie si afaceri interne. "In cadrul BSEC, este foarte generala listarea provocarilor in domeniul justitiei si afacerilor interne, cum ar fi crima organizata. Iar UE nu are un mandat clar in solutionarea problemelor transfrontaliere. Poate ca in Bulgaria, de exemplu, coruptia nu este socanta, dar in statele caucaziene acest fenomen este foarte serios." Dupa dezbaterea de ieri, AFET va adopta raportul Anastase in luna decembrie, urmand sa fie votat in plen la mijlocul lui ianuarie. "Depinde insa de calitatea recomandarilor si a argumentelor ce consecinte concrete va avea acest raport", a precizat presedintele AFET.
Rompetrol ingrijoreaza
Jose Salafranca, membru in Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European, a declarat la o intalnire cu jurnalistii romani ca "tranzactia Rompetrol-KazMunayGaz ar putea fi un motiv de ingrijorare, pentru ca regulile economice pe care le urmeaza Uniunea Europeana sunt dictate de libera concurenta. De aceea, credem ca Rusia trebuie sa ratifice Carta Europeana a Energiei, la fel cu celelalte tari din apropiere". Pe aceeasi pozitie se situeaza si Jacek Saryusz-Wolski, autorul propunerii de numire a unui inalt oficial european pentru politica energetica externa. "Problema este reciprocitatea. Una este cand companiile europene se supun standardelor rusesti si sunt alungate din Sahalin, in schimb Gazpromul profitand de liberalizarea pietei interne, si cu totul altceva este adevarata reciprocitate, cand tratamentul este egal pentru orice partener. Fie ca e vorba de Rusia sau Algeria, partenerii nostri trebuie sa accepte si sa implementeze regulile economiei de piata: accesul liber la productia, cat si transportul de energie."
Securitatea energetica
Comisia Europeana va elabora pana la sfarsitul anului o foaie de parcurs pentru infiintarea oficiului inaltului reprezentant pentru politica energetica externa, care sa negocieze in numele tuturor statelor membre. Raportul presedintelui Comisiei de Afaceri Externe din Parlamentul European, Jacek Saryusz-Wolski, invoca patru principii de care aceasta foaie de parcurs va trebui sa tina cont: diversificarea furnizorilor si a rutelor de transport (proiectul gazoductului Nabucco), "unitatea in apararea intereselor UE" sau ceea ce si presedintele Comisiei, José Manuel Barroso, a definit ca necesitatea statelor membre de a vorbi pe o singura voce, solidaritatea in actiuni si in situatii de criza si ultimul, intarirea cooperarii cu toate statele producatoare si de tranzit in domeniul energetic.
