Intrarea în războiul contra terorismului decisă de preşedintele turc vizează anihilarea partidului pro-kurd în vederea alegerilor anticipate pentru ca AKP să recâştige majoritatea parlamentară pierdută la 7 iunie.
Doi soldaţi turci au fost ucişi şi 31 răniţi duminică, într-un atac sinucigaş comis de PKK asupra unei jandarmerii aflată lângă Dogubayazit, primul atac sinucigaş semnalat după reluarea violenţelor între gherila kurdă şi forţele de ordine, în urmă cu zece zile. Potrivit armatei turce, jandarmeria a fost vizată de un tractor plin cu două tone de explozibili. În alt atac comis duminică, atribuit PKK, un soldat a fost ucis şi şapte au fost răniţi când o mină a explodat la trecerea unui convoi militar pe o şosea din provincia Mardin.
La rândul ei, armata turcă efectuează raiduri masive contra poziţiilor gherilei kurde în munţii din nordul Irakului. Cel puţin 260 de combatanţi kurzi au fost ucişi şi peste 400 au fost răniţi în aceste raiduri. Potrivit agenţiei Anatolia, alţi zeci de membri PKK au fost ucişi în confruntările cu armata pe solul turc. Agenţia a mai precizat că fratele liderului partidului pro-kurd din Turcia, Selahattin Demirtaş, face parte dintre răniţi. Nurettin Demirtaş s-a înrolat în gherila kurdă care se refugiase în nordul Irakului, puterea islamo-conservatoare de la Ankara văzând un semn suplimentar al înţelegerii între PKK şi partidul pro-kurd, HDP. Selahattin Demirtaş afirmă că de ani de zile nu mai are nici un semn din partea fratelui său şi că HDP „nu este aripa politică a PKK”, aşa cum acuză preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan.
Ankara a lansat la 24 iulie un „război contra terorismului, vizând simultan PKK şi combatanţii Statului Islamic în Siria. Dar zecile de raiduri aeriene care au urmat s-au concentrat asupra gherilei turce, doar trei dintre ele fiind oficial confirmate contra SI. Potrivit Anatolia, 28 avioane F-16 turce au participat vineri la o serie de atacuri contra a 65 obiective ale PKK. Cele mai masive raiduri au avut loc joi, cu 80 avioane care au lovit sute de ţinte. „Până acum, 260 de terorişti au fost uciși şi alţi 380 au fost răniţi”. Şi PKK şi-a înmulţit atacurile contra forţelor de ordine de la declanşarea noului ciclu de violenţe.
Tensiuni inter-kurde
Lidertul Kurdistanului irakian, regiune lovită de raidurile aviaţiei turce din 24 iulie, a cerut plecarea membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan, PKK. „PKK trebuie să-şi îndepărteze câmpul său de luptă din regiunea Kurdistanului irakian pentru ca civilii să nu devină victime ale acestui război”, a anunţat biroul preşedintelui regiunii, Massoud Barzani. Barzani a fost întotdeauna în dezacord cu PKK, deşi a autorizat combatanţii acestei gherile să-şi stabilească tabere în munţii Kurdistanului irakian. În comunicatul său, Barzani presează PKK şi guvernul turc să reînnoiască dialogul de pace, în timp ce acordul de încetare a focului dintre cele două părţi, care durează din 2013, a fost încălcat prin recentele violenţe.
Erdogan, intransigent
Pentru Ankara, PKK este o ameninţare la fel de periculoasă ca şi cea din partea SI. Într-o conferinţă de presă, preşedintele turc Erdogan a relansat atacurile – verbale – contra „teroriştilor” PKK, susţinând că este „imposibilă” continuarea procesului de pace cu kurzii câtă vreme rebelii continuă să comită atacuri sângeroase contra forţelor turce de securitate. Dar el a ameninţat şi Partidul Democratic al Popoarelor – HDP – vitrina politică a PKK, partid care a primit 13% la algerile din 7 iunie şi a menționat o ridicare a imunităţii parlamentare a deputaţilor HDP, adică o dizolvare a partidului. Aceste măsuri avute în vedere contra HDP agravează tensiunile din ţară, paralel cu incidentele care se înmulţesc în sud-estul cu majoritate kurdă, ca şi în marile oraşe din vestul ţării, unde trăiesc numeroşi kurzi.
