Zilele acestea s-au împlinit 605 ani de când urbei de pe Someş i-a fost acordată de câtre Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit şi rege apostolic al Ungariei, dreptul de oraş liber regesc în anul 1405. Treptat, Clujul a devenit un centru regional important pentru producţia şi schimbul de mărfuri. De acest lucru s-a îngrijit şi românul Matia Corvin, care s-a născut aici şi care a devenit rege al Ungariei. Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul XVI recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu, se regăseau în Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, dar şi în multe alte locuri. Modernizarea treptată a oraşului a dus la înfiinţarea în 1581, de către principele Ştefan Bathory, a unei instituţii de învăţământ superior, precum şi a unei tipografii, a unei băi publice, dar şi a unei fabrici de hârtie şi uneia de bere. Clujul a suferit de-a lungul veacului numeroase transformări, iar astăzi este mândria Transilvaniei.
De Leonard Horvath, istoric
