Lars Von Trier, declarat "l’enfant terrible" al cinematografului actual, si-a impins mereu spectatorii catre limitele acceptarii prin stilul si prin temele pe care le-a investigat, supunandu-i mereu unui soc experimental.
Dupa "Dogville" (2003), in acelasi stil particular este filmat si al doilea volet al trilogiei sale americane: "Manderlay" (2005). Linii trasate pe sol delimiteaza spatiile si inlocuiesc decorul conventional, plin de trape si de rebusuri mentale si verbale; titlurile capitolelor mustesc de ironie si de distantare. Dar, in vreme ce "Dogville" analiza xenofobia, "Manderlay" priveste intr-un mod tulburator relatiile rasiale, liberalismul si modul in care a fost cladita natiunea americana. Un film care se dovedeste mult mai controversat si mai socant decat notoriul sau predecesor.
In 1933, Grace si tatal ei au parasit orasul Dogville lasand in urma verdictul de neuitat al lui Grace: ,,Daca este vreun oras fara de care lumea ar fi putin mai buna, acesta este Dogville". Dar in loc sa ajunga acasa, au nimerit in Alabama in fata unei porti mari de fier cu un lant greu, cu lacat si cu o inscriptie in granit, cu litere monumentale: Manderlay. Dupa ce servesc un pranz frugal, Grace, tatal ei si oamenii lor dau sa plece, dar o tanara negresa fuge disperata spre ei si bate energic in geamul masinii. Astfel, ei descopera un grup de oameni ce traieste de parca sclavia nu fusese inca abolita acum 70 de ani: stapani albi si sclavi de culoare.
Pentru a doua parte a trilogiei, Lars von Trier a ales sa lucreze cu actorii Danny Glover, Willem Dafoe, Bryce Dallas Howard, Lauren Bacall etc. Regizorul ofera o fabula despre sclavia umana si permanenta acesteia de-a lungul generatiilor. El imagineaza o comunitate unita si o justitie perfecta, impunandu-si discursul radical bine stiut. Von Trier pare ca se bucura copilareste cand bulverseaza cartile (vezi "Dogma") si credintele eroinei principale, facand in acelasi timp un portret sumbru si coroziv al tarii care se considera statul cel mai evoluat din lume. De aceea, probabil, filmul a fost respins instinctiv in SUA.
Dar Lars Von Trier (52 de ani) este un cineast pe care ori il iubesti, ori il urasti! Nu exista cale de mijloc. Toate filmele lui au fost selectionate oficial pentru competitiile de la Cannes. "Dogville" si "Manderlay" fac parte din trilogia "SUA – taramul tuturor posibilitatilor", a carei ultima parte este in curs de pregatire.
