Vicepreşedintele AVAS, Cristina Chiriac, a fost plătită de statul român anul trecut cu 315.460 lei net, adică 26.288 lei lunar. Cristina Chiriac este fina deputatului Silviu Prigoană şi a fost numită în funcţie de Emil Boc la patru luni după ce Corpul de Control al Guvernului a considerat-o vinovată de „management defectuos” la Institutul Naţional al Lemnului.
Cristina Chiriac, fina deputatului Silviu Prigoană, a fost în 2010 cel mai bine plătit angajat al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Aceasta a câştigat de 4 ori mai mulţi bani chiar decât preşedintele României, Traian Băsescu, şi de 4,4 ori mai mult decât premierul Emil Boc, cel care a numit-o vicepreşedinte al AVAS 12 noiembrie 2009.
Conform declaraţiei de avere aferente anului 2010, Cristina Chiriac a câştigat de la AVAS doar 48.826 de lei, dar şi-a completat veniturile participând ca membru în Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) al EximBank, de unde a încasat 218.817 lei. Ea a mai fost administrator la Cozia Forest SA şi Aquaproiect SA, unde statul e acţionar.
Cum şi-a apărat Boc clientela PDL
Anul trecut, în plină criză economică, Guvernul României a modificat OUG nr. 79/2008, privind măsurile economico-financiare la nivelul unor operatori economici. Astfel, la articolul 2 al ordonanţei se specifică faptul că reprezentanţii statului în organele de conducere ale instituţiilor unde statul este acţionar vor primi o indemnizaţie de 1% din remuneraţia directorului respectivei companii. Actul normativ prevede însă că sunt scutiţi de la aplicarea acestei prevederi cei care vor reprezenta statul în societăţile financiar-bancare şi de asigurări, precum şi la Fondul Proprietatea SA.
Astfel, Cristina Chiriac, unul dintre beneficiarii acestei excepţii, a putut înProxy-Connection: keep-alive
Cache-Control: max-age=0
sa anul trecut 54.704 euro ca membru CIFGA al Eximbank, adică 4.558 de euro net lunar. Celălalt beneficiar de la AVAS al acestei prevederi este preşedintele instituţiei, Aurelian Popa, care a primit tot de la Eximbank 40.754 de euro, adică 3.400 de euro net lunar.
Afacerea „Said Baaklini – INL”, monitorizată defectuos de Chiriac
Înainte de a fi numită vicepreşedinte al AVAS, Cristina Chiriac a ocupat în perioada 17 ianuarie 2007-12 noiembrie 2009 funcţia de director al Direcţiei Administrare Societăţi Comerciale (DASC), unde se ocupa de administrarea societăţilor aflate în portofoliul AVAS. Una dintre acestea este Institutul Naţional al Lemnului (INL), unde AVAS este unic acţionar. INL este într-o situaţie economică gravă şi urmează să fie scos la vânzare de AVAS pe 4 iulie. Institutul are în schimb un teren la intrarea în Pipera, care în 2009 fusese evaluat la 50 de milioane euro.
Fostul director general al INL, Alina Doreli Voicu (numită de către AVAS doar pe baza unui CV), a cerut pe 3 martie 2008 de la Fiscul Sectorului 2 o hârtie cu datoriile institutului. A doua zi, omul de afaceri libanez Said Baaklini (trimis recent în judecată pentru tentativă de returnare ilegală de TVA de 60 milioane euro) s-a dus la Fisc şi a achitat, voluntar, toate datoriile INL, în valoare de 3,5 milioane de euro. Ulterior, omul de afaceri libanez s-a dus la conducerea INL şi şi-a cerut banii înapoi. Deoarece INL nu a avut bani, Baaklini a cerut în instanţă executarea institului, ale cărui terenuri valorau de 15 ori mai mult decât datoria către bugetul de stat. Cele două părţi se judecă şi în momentul de faţă.
Această afacere a fost verificată de către Corpul de Control al prim-ministrului în iunie 2009. Concluzia raportului: „AVAS, prin DGAP (Direcţia Generală Administrare Portofoliu – n.r.), condusă în perioada controlului de directorul general Gabriel Dumitraşcu, şi DASC (Direcţia Administrare Societăţi Comerciale – n.r.), condusă de directorul Cristina Chiriac, nu şi-a îndeplinit atribuţiile prevăzute de art. 5 din OUG nr. 79/2008 şi ROF al AVAS, constatându-se deficienţe în organizarea şi funcţionarea activităţii de monitorizare a INL de către personalul cu atribuţii din cadrul acestor direcţii”. Inspectorii premierului au găsit ca „persoane responsabile” pentru situaţia de la INL angajaţii celor două direcţii şi pe cei doi directori, printre care se află şi Cristina Chiriac.
La sfârşitul raportului de control, inspectorii premierului au cerut: „Stabilirea gradului de vinovăţie şi sanc¬ţionarea disciplinară corespunzătoare de către conducerea AVAS a personalului cu atribuţii specifice şi a directorilor celor două direcţii, DGAP şi DASC, pentru managementul defectuos în monitorizarea activităţii CA al INL pentru perioada supusă controlului”. În mod curios însă, peste doar patru luni şi jumătate, în loc să-i sancţioneze pe cei doi directori, Emil Boc a semnat decizia prin care a avansat-o pe fina lui Prigoană la rangul de vicepreşedinte al AVAS.
Avere impresionantă
În declaraţia de avere completată pe 17 decembrie 2007, Cristina Chiriac a menţionat că deţine două terenuri (cumpărate în 2007), un apartament în Bucureşti şi o vilă în Prahova, bijuterii de 10.000 de euro şi obiecte de artă de 7.000 de euro. Nu a precizat că ar avea vreun plasament sau activ financiar. Cristina Chiriac a declarat patru credite mici, la patru bănci diferite, în valoare totală de 30.200 de euro.
În ultimii trei ani, averea Cristinei Chiriac s-a mărit cu încă trei case, achiziţionate toate în 2008, active financiare de 158.544 de lei, plasamente şi investiţii de 499.644 de lei şi 65.000 de euro, iar bijuteriile, obiectele de artă şi tablourile şi le-a evaluat la 32.500 de euro.
Vila din judeţul „Focşani”
Dintre cele cinci case ale familiei Chiriac, una atrage atenţia asupra modului în care a fost achiziţionată. Este vorba despre casa din Straoane, Panciu, de 427 metri pătraţi, cu o valoare impozabilă de 90.000 de lei. Interesant e faptul că vicepreşedintele AVAS menţionează, în declaraţia de avere completată în noiembrie 2009, că vila din Panciu a dobândit-o printr-un contract de vânzare-cumpărare ai cărui titulari sunt fiii ei minori, Norris şi Eric Chiriac. În declaraţie se specifică faptul că există o clauză de uzufruct viager pentru bunicii paterni.
Cei doi copii figurează în declaraţia de avere ca beneficiari de alocaţie, respectiv indemnizaţie. În declaraţia de avere completată în octombrie 2010, casa de la Panciu apare trecută în „judeţul Focşani”. Copiii nu mai apar titulari, ci beneficiari ai unei moşteniri, lucru ce se păstrează şi în ultima declaraţie, din iunie 2011. Aşadar, cum a fost dobândită această casă? Prin cumpărarea ei de către minori sau prin moştenire de la bunici?
În legătură cu toate aceste neclarităţi din declaraţiile de avere, RL încearcă de aproape o lună să obţină un punct de vedere de la vicepreşedintele AVAS. Ea a refuzat întrevederea directă, iar la întrebările care i-au fost transmise aşteptăm de trei săptămâni un răspuns.
Pe 30 mai 2011, Cristina Chiriac ne-a răspuns prin biroul de presă al AVAS că întrebările trimise de RL „necesită o documentare amănunţită” şi, prin urmare, are nevoie de 30 de zile pentru a ne răspunde.
„Oamenii trebuie plătiţi cu bani, maimuţele cu alune”
Deputatul PDL Silviu Prigoană recunoaşte legăturile cu vicepreşedintele AVAS: „Da, este fina mea. Am cununat-o acum patru sau cinci ani. Am acasă într-un album pozele de la nuntă. Cum ne-am cunoscut, cum ne-am împrietenit nu e treaba României libere”. Când i-am cerut să comenteze ascensiunea fulminantă a finei sale, Prigoană a declarat: „Nu cred că ascensiunea ei se datorează mie. Dacă a avansat, a făcut-o natural. Eu nu fac intervenţii de genul ăsta. Dacă interveneam eu, fina mea era acum şefă la AVAS, nu adjunctă”, susţine Prigoană. El a precizat: „Leafa finei mele nu mi se pare mare, pentru că ea învârte hârtii de sute de milioane de euro”. „Oamenii trebuie plătiţi cu bani, maimuţele cu alune”, a adăugat Prigoană.
